29 octombrie – Ziua Internațională a Internetului. Triumf al tehnologiei umane.

Termenul internet provine din împreunarea artificială și parțială a două cuvinte englezești: interconnected = interconectat și network = rețea.

Prima reţea de comunicare electronică a fost înfiinţată în 1969, când 4 universităţi din Statele Unite ale Americii, împreună cu Departamentul Apărării al SUA, au dezvoltat o reţea cunoscută sub denumirea de ARPANET, pentru a asigura comunicarea între diferite institutii și departamente americane, în războiul rece dintre U.S.A. și U.R.S.S.

Prima conexiune ARPANET a fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles și Institutul de Cercetare Stanford și a decurs astfel:

Cei de la un capăt al rețelei au tastat un “L” (de la “login”) și apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcționării transferului de date de la cei de la celălalt capăt al conexiunii.

Dialogul a fost următorul:

UP SERVICE DESPĂGUBIRI

 ”-Vedeți L-ul?

-Da, vedem L-ul!”

Apoi au tastat un O și au întrebat din nou:

”-Vedeți O-ul?

-Da, vedem O-ul”, a venit raspunsul.

Apoi au tastat un G și conexiunea a picat.

ARPANET s-a dezvoltat permițând discuții on-line, accesul la diverse baze de date comune, schimburi de fișiere şi trimiterea de e-mail-uri cu începere din 1972.

Protocolul de rețea ARPANET, care controla modul de distribuție şi de acces la informație a fost înlocuit în anii ’80 cu TCP/IP, alt protocol. Acesta standardiza fluxul de informaţii în rețea şi identifica utilizatorii prin utilizarea adreselor Internet sau nume de domenii. Cel mai important avantaj adus era modul robust în care se puteau transmite mesajele, prin utilizarea adreselor individuale.

În 1989, Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nucleară din Geneva (CERN) a pus bazele dezvoltării primului prototip al World Wide Web (WWW sau web). 

A scris protocolul HTTP (Hyper Text Transfer Protocol) pentru modul în care informaţia ar fi transmisă între computere, limbajul HTML (Hyper Text Markup Language) pentru a realiza paginile web şi primul browser, numit WorldWideWeb. El este responsabil şi pentru prima pagină web care a existat vreodată.
Aceasta doar descria munca lui şi cum pot alţii crea un site. Site-ul era găzduit pe computerul din biroul lui Berners-Lee, pe care fusese un bileţel: „Acest computer este un server. NU ÎL ÎNCHIDEŢI!“.

Un alt angajat al CERN, Bernd Pollermann, a fost primul om care a găsit o funcţionalitate practică pentru web. El a încărcat, sub formă de site, agenda telefonică a organizaţiei. La scurt timp după asta, oamenii de ştiinţă îşi trimiteau între ei rezultatele experimentelor şi alte informaţii.

În 1993, organizaţia anunţa că oricine va putea folosi întreaga tehnologie din spatele World Wide Web.

România şi conectarea la web.

România, dat fiind decalajul produs de perioada comunistă, s-a conectat mai târziu la internet.

Totuşi, lipsa de infrastructură fizică a ajutat la dezvoltarea celei prin fibră optică. În februarie 1993, din sediul ICI (Institutul Central de Informatică, astăzi numit Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică), România se cuplează oficial la internet.

Domeniul „.ro” a fost recunoscut la nivel internaţional de către Internet Assigned Numbers Authority – entitatea care supraveghează alocarea adreselor de IP în toată lumea. Iar primul site românesc a fost, cum era de așteptat, www.ici.ro. În acelaşi an, prin ICI, atunci singurul provider de internet, s-au conectat la rețea Comisia Naţională de Informatică, Institutul de Matematică al Academiei Române, Ins­titutul de Tehnologie de Calcul, Academia de Ştiinţe Agricole, Academia de Ştiinţe Economice, Universitatea Politehnică Bucureşti, Centrul Republican de Informatică şi Academia Moldovei din Chişinău. ICI a continuat să ofere servicii de internet până prin 2000, când a fost înlocuit pe piaţă de reţele comerciale.
Tim Berners-Lee s-a născut la Londra pe 8 iunie 1955. El este preşedintele World Wide Web Consortium, un organism care supraghează dezvoltarea şi îmbunătăţirea internetului, dar şi protejarea libertăţii de circulaţie a informaţiei online.

”Ideea originală din spatele web-ului, era să creăm un spațiu universal. Nu am avut vreun computer, vreun browser sau vreo limbă anume în plan.” (Tim Berners-Lee)

Distribuie acest articol