Stephen Hawking împlineşte astăzi 75 de ani. Un Einstein al zilelor noastre!

424

„Partea proastă a celebrităţii mele este că nu pot merge nicăieri în lume fără a fi recunoscut. Nu este de ajuns să port ochelari de soare şi perucă. Scaunul, mă dă de gol.”

Stephen Hawking,  unul dintre cei mai renumiţi astrofizicieni, s-a născut la 8 ianuarie 1942, în Oxford-Anglia. S-a născut în ziua când se împlineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei.

Activitatea științifică:

În 1962, la vârsta de 20 de ani, obține titlul de Doctor în Fizică la Trinity Hall din Cambridge, unde își începe activitatea didactică și științifică.

Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia teoretică, relativitatea generală și mecanica cuantică. În anii 1965-1970 elaborează un model matematic asupra originii și evoluției universului în expansiune, din momentul „marii explozii” inițiale („The Big Bang”) și întreprinde studii asupra relației dintre găurile negre din univers și termodinamică. Cercetările sale l-au dus la concluzia că aceste găuri negre au o durată de existență limitată, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducând la o „evaporare” treptată a acestora sub forma radiației Hawking. Mai târziu, revine asupra acestei teorii, admițând că radiația se produce indiferent de procesul ce are loc înăuntrul unei găuri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscută sub numele de paradoxul informațional al găurilor negre. La Conferința Internațională asupra Relativității Generale și Gravitației din 21 iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis ideea că găurile negre ar putea transmite, într-o manieră deformată, informații asupra întregii materii pe care au asimilat-o.

Foarte populare sunt cărțile sale de popularizare a științei, pentru nespecialiști:

  • A Brief History of Time, 1988 (publicată în limba română sub titlul Scurtă istorie a timpului, 2004);
  • Einstein’s dream, 1993 (Visul lui Einstein și alte eseuri);
  • The Universe in a Nutshell, 2001 (Universul într-o coajă de nucă, 2004);
  • A briefer history of time, în colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (O mai scurtă istorie a timpului).

În data de 1 octombrie 2009, Universitatea din Cambridge declară că: În joia aceasta celebrul fizician și cosmolog predă la celebra „Catedră Lucasiană de Matematică” a Universității.

Stephen Hawking a construit un calculator la vârsta de șaisprezece ani, folosind piese de schimb.

Infirmitatea și lupta cu boala:

În 1963, la vârsta de 21 de ani, Hawking observă pentru prima dată o slăbiciune a mușchilor. În urma unui examen medical, se constată o boală progresivă de neuron motor, afecțiune cunoscută sub numele de Scleroză laterală amiotrofică. I se dau maximum 2 ani de trăit. Hawking nu cedează, continuă să lucreze, în ciuda agravării continue a invalidității. Se căsătorește în 1965 cu Jane Wilde, divorțând ulterior, în 1995, după o separare ce dura din 1990, și va avea trei copii.

Paralizia progresează și, cu timpul, devine complet imobilizat, își pierde vocea și este constrâns să comunice cu ajutorul unui computer sofisticat, conceput special pentru el de un prieten, care poate fi controlat cu mișcări ale capului și globilor oculari, la o viteză de cincisprezece cuvinte pe minut! Infirmitatea nu îl poate împiedica să își continue activitatea didactică și științifică.

În 1995 se căsătorește din nou, cu Elaine Mason.

În data de 20 aprilie 2009, Universitatea Cambridge a declarat că Hawking este „foarte bolnav”, și a fost internat la spitalul Addenbrooke. A două zi s-a declarat că starea lui este stabilă, dar pentru observație și o recuperare integrală, este în continuare ținut la spital.

Savantul a mărturisit, într-un interviu pentru BBC, că familia a avut un rol crucial în lupta pe care el a dus-o atâţia ani cu boala Lou Gehrig (scleroză laterală amiotrofică).

Hawking a vorbit despre motivaţia pe care a avut-o în privinţa cercetării: „Am vrut întotdeauna să îmi împărtăşesc entuziasmul. Nimic nu te face să te simţi ca atunci când descoperi un lucru pe care nimeni nu l-a ştiut până atunci”.

Întrebat despre cea mai mare realizare a sa, Stephen Hawking a răspuns: „Sunt mândru că am putut contribui la înțelegerea universului”.

Stephen Hawking despre eutanasie:

„Victima ar trebui să aibă dreptul de a-și pune capăt zilelor, dacă vrea. Dar cred că ar fi o mare greșeală. Cât de urâtă ar părea această viaţă, există mereu ceva nou de făcut, și poți face acest lucru cu succes. Cât timp există viață, există speranță!”

Distribuie acest articol: