Tudor Gheorghe, cântăreț, compozitor și actor român, s-a născut la 1 august 1945, în comuna Podari, județul Dolj dintr-o familie de țărani. Copilăria, dar mai ales adolescența, i-au fost dificile. Tatăl, cântăreț la biserică, a fost arestat ca legionar și deținut politic la Aiud.
În perioada comunistă, Tudor Gheorghe a întâmpinat foarte multe opreliști din partea regimului comunist, fiindu-i interzis să concerteze un deceniu, până la Revoluția română din 1989. Artistului i-au fost cenzurate spectacolele, iar în anul 1987, i-a fost interzis să concerteze. După revoluția din decembrie 1989, Tudor Gheorghe a revenit.
A studiat la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, astăzi denumit Colegiul Național Carol I, apoi a urmat cursurile Institutului de Teatru din București, absolvind în 1966.
„Când am intrat la Institut, tata era în închisoare. Iar eu trebuia să completez un dosar, să declar acolo ce sunt părinţii. Şi a învăţat-o cineva pe mama să dea divorţ. Şi ea a făcut asta, bineînţeles formal. Şi uite nici nu îmi mai amintesc dacă s-au mai căsătorit după aia. La dosarul de admitere am scris că am doar mamă. Că tata a plecat de acasă şi i-am pierdut urma”, declară artistul.
În 1966 s-a angajat la Teatrul Național din Craiova. A debutat pe scenă în rolul paznicului tânăr din „Cocoșul negru”, de Victor Eftimiu. Până la adevărata afirmare, care a urmat peste câțiva ani, a continuat să joace roluri de comedie sau dramă alături de mari actori craioveni ai timpului, în piese ca „Visul unei nopti de iarnă” de Tudor Muşătescu, „D-ale carnavalului” de I. L. Caragiale sau „Doamna nevăzută” de Pedro Calderón de la Barca.
În 1969, dupa trei ani de studiu asiduu, a ieșit la rampă cu primul său recital,„Menestrel la curțile dorului”, cu poezia poeților Lucian Blaga, Tudor Arghezi și Ion Barbu. După alți doi ani de studii aprofundate, făcute la Institutul de folclor din București a urmat al doilea recital – „Șapte balade”. Din 1969, anul primului recital și până în 1996, Tudor Gheorghe a realizat nu mai puțin de 22 spectacole de muzică și poezie.
În 1992 Tudor Gheorghe susține primul spectacol după revoluție, numit „Cîntece cu gura închisă”. A revenit pe scenă în 1998, și din 1999 a început seria de spectacole „Anotimpurile poeziei românești” în colaborare cu dirijorul Marius Leonard Hristescu. Succesul, cariera și evoluția lui Tudor Gheorghe pot părea „venite de la sine”, dar în spatele uriașului succes se găsesc ani de muncă înverșunată şi studiu intens. În perioada comunistă, Tudor Gheorghe a întîmpinat foarte multe opreliști din partea regimului comunist, fiindu-i interzis să concerteze un deceniu, până la revoluție. I-au fost cenzurate, totodată, spectacolele, represiunea culminând în anul 1979, când spectacolul „Pe-un franc poet”, pe versuri de Ion Luca Caragiale, a fost oprit imediat după premieră. După revoluție, maestrul a revenit în forță.
Astăzi Tudor Gheorghe își continuă cariera începută în 1966, susținând în continuare recitaluri în țară și străinătate și interpretând roluri pe scena Naționalului craiovean.
