„Europa este viitorul nostru comun”, se pregătesc să susțină cei 27 de lideri ai Uniunii Europene, sfidând Brexitul și mișcările eurofobe, într-un proiect de declarație cu prilejul summitului din capitala Italiei din 25 martie, când se vor sărbători 60 de ani de la Tratatul de la Roma, informează AFP, care a obținut o copie a documentului, citat de Agerpres.
„Suntem hotărâți să facem Uniunea Europeană mai puternică și mai rezistentă, grație unei mai mari unități și solidarități între noi”, se scrie în proiectul de declarație.
În document este reluat argumentul utilizat frecvent, potrivit căruia europenii, ca un tot, au șansa să-și facă auzite vocile în lume, mai degrabă decât dacă fiecare țară se exprimă individual. „A fi uniți este cea mai bună modalitate de a ne apăra interesele și valorile comune”, se spune în textul proiectului de declarație.
Scenariul unei Europe cu „mai multe viteze”, promovat de Germania și de Franța pentru a depăși impasul reprezentat de Brexit, dar refuzat de țările din estul Europei, în frunte cu Polonia, este și el evocat în această declarație, deși în termeni ușor diferiți față de cei folosiți în mod obișnuit.
Această idee a unei UE cu mai multe viteze permite mai multor țări să colaboreze în anumite domenii, fără ca participarea tuturor statelor să fie necesară. Un fenomen care există deja — zona euro, de exemplu—, dar care îngrijorează țările din est, care se tem că vor fi excluse din „club”, comentează AFP.
„Vom acționa împreună atunci când acest lucru este posibil, în diferite ritmuri și intensități, dacă este nevoie, cum am făcut-o în trecut în cadrul tratatelor, lăsând ușa deschisă celor care vor să participe mai târziu”, se menționează în proiectul de declarație. „Uniunea noastră este unită și indivizibilă”, continuă documentul.
Ultima frază a proiectului de declarație este identică cu cea care figura în declarația de la Berlin, de acum 10 ani, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la Tratatul de la Roma: „Europa este viitorul nostru comun”. Adoptată în capitala Germaniei de cei 27 — Croația nu aderase încă la UE, ci a făcut-o abia în 2013—, această declarație viza să relanseze Europa după criza instituțională provocată de respingerea tratatului constituțional în 2005 de către francezi și olandezi.
România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a susținut în permanență că își dorește o UE puternică, unită, solidară.
„Despre summit-ul de la Roma nu avem ce discuta În Parlament. Aici, unii încearcă să se pună în scenă, chit că nu este treaba lor neapărat. (…) Parlamentul nu trebuie să își dea acordul pe ce spunem eu, la Consiliul European și premierul, în Consiliul UE. Declarația de la Roma e o declarație de intenții, nu are valoare de lege sau directivă. Se face cu ocazie festivă, nu are niciun sens să discutam pe larg (…) Dar este evident că după întalnirea de la Roma, când se dă startul oficial pentru dezbateri pe viitorul UE, vreau nu numai să îi convoc pe toți liderii politici, ci și să îi provoc la discuții în foarte multe formate, în Parlament, cu societatea civilă, cu specialiști, pentru a găsi cea mai bună formă de reprezentare a intereselor României. Cred că se va găsi o formă adecvată“, a declarat președintele Klaus Iohannis, citat de ziare.com.