Foarte multe polemici și frustrare din partea oamenilor în ultima perioadă din cauza obligativității de a purta mască de protecție în public, lucru care a dus de asemenea și la multă dezinformare pe rețelele de socializare. Un grup de cercetători americani a studiat însă efectele purtării măștilor de protecție în ceea ce privește răspândirea virusului și a venit cu un răspuns.
Cercetătorii de la departamentul de Științe Atmosferice de la Universitatea A&M din Texas, transmite CNN, conduși de profesorul Renyi Zhang, au comparat tendințele ratelor de infecție cu coronavirus din Italia și New York, atât înainte de a fi introdusă obligativitatea purtării măștilor, cât și după aceea. În ambele locații, rata infecțiilor a scăzut numai după ce a fost introdusă această măsură, au constatat cercetătorii americani.
Conform datelor analizate, cercetătorii au observat că purtarea măștii de protecție a prevenit peste 78.000 de infecții în Italia, între 6 aprilie și 9 mai, precum și peste 66.000 de infecții în New York, între 17 aprilie și 9 mai.
„Purtarea măștilor de protecție în spațiul public este metoda cea mai eficientă de prevenire a transmiterii interumane, iar această practică deloc costisitoare, împreună cu distanțarea socială, carantina și urmărirea contactelor, reprezintă șansa de luptă cea mai probabilă pentru a opri pandemia COVID-19”, au scris cercetătorii americani într-un raport publicat joi, 11 iunie, în „Proceedings of the National Academy of Sciences”.
Scopul acestei analize a fost acela de a descoperi cât de eficace este fiecare strategie menită să oprească răspândirea virusului, precum și pentru a determina modul în care acesta este răspândit în general. Coronavirusul, spun cercetătorii, se răspândește în următoarele moduri:
- prin contact direct, atunci când o persoană infectată tușește sau strănută spre o altă persoană;
- prin contact indirect, când tusea sau strănutul au loc asupra unui obiect care este atins apoi de altă persoană;
- prin picături mari care cad rapid la sol, dar și picături foarte mici, numite „aerosoli”, care se pot deplasa pe o distanță de până la 1,5 metri și pot rămâne în aer o perioadă.
Pentru a descoperi modul în care virusul este transmis în principal, cercetătorii au analizat tendințele ratelor de infecție în trei epicentre: Wuhan, China; Italia; și New York. De asemenea, s-au analizat măsurile de prevenție care au fost utilizate în acele locații, cum ar fi testarea extensivă, carantina, urmărirea contactelor, distanțarea socială și utilizarea obligatorie a măștilor de față.
Cercetătorii au comparat apoi momentul în care aceste măsuri au fost puse în aplicare. În China, toate măsurile au fost puse în aplicare în același timp. În New York și Italia, în schimb, diferite măsuri au fost puse în aplicare în diferite momente. Acest lucru a permis cercetătorilor să evalueze eficacitatea lor relativă.
S-a constatat astfel că ratele de infecție din Italia și New York au început să încetinească numai după ce măștile au devenit obligatorii, și nu după ce s-a impus restricția de a mai ieși din casă. Cercetătorii spun totodată că a existat și multă confuzie pe tema folosirii măștilor de protecție, în principiu indusă chiar de OMS (Organizația Mondială a Sănătății).
„OMS nu a emis sfaturi privind utilizarea măștilor de protecție decât la data de 6 aprilie 2020, până atunci afirmând că masca este utilă doar pentru a preveni transmiterea virusului de la persoanele infectate către cele sănătoase și că nu este utilă pentru împiedicarea aerosolilor să pătrundă prin mască atunci când o persoană sănătoasă respiră”, au scris Zhang și colegii săi.
„Acoperirea feței împiedică atât transmiterea prin aer, prin blocarea atomizării și inhalarea aerosolilor purtători de virus, precum și transmiterea de la un contact la altul împiedicând eliberarea picăturilor. Distanțarea socială, carantina și izolarea, împreună cu igienizarea mâinilor, reduc la minimum răspândirea prin contact (direct și indirect), dar nu protejează împotriva transmisiei aeriene”, au mai adăugat cercetătorii.
