Un tricou, o cămașă, o bluză roșie, în amintirea migranților care în mod disperat încearcă să ajungă în Italia pe mare. Mare, care de foarte multe ori, îi oprește din visul lor și îi redă inerți, uciși de un sistem egoist și indiferent. Acesta a fost simbolul ales de Asociația „Libera” din Italia, sâmbătă, 7 iulie, pentru a arăta lumii întregi că ne pasă.
Comunitatea românilor din Italia are păreri împărțite în ce privește acest argument. Dacă pe de o parte sunt cei care își exprimă solidaritatea față de acești refugiați, care odată ajunși pe pământ italian primesc cazare și masă gratis, pe de altă parte sunt românii care strigă: „Și de noi? De noi cine are milă?”
Redăm mai jos apelul emoționant al unei românce din Italia, Petra Iosub, administratoare deosebit de activă al unui grup cu menajere și îngrijitoare, care invită românii din peninsulă să vadă mai întâi viața grea, exploatarea și abuzurile la care sunt supuse româncele care muncesc în această țară:
Pentru „buoniștii” și „sensibiloșii” care nu pot dormi de grija „profughilor”, aveți posibilitatea acum să vă demonstrați sensibilitatea și să îmbrăcați tricoul tricolor cu roșu, galben și albastru. Să îl îmbrăcați pentru conaționalii voștri, mai precis pentru acele femei pe care mulți le numiți „ștergătoare de că..t”. Da, pentru acele foarte multe femei care, cu afecțiune și cu responsabilitate îngrijesc bătrânii Italiei.
Aceste femei, numite „badante”, sunt exploatate zilnic datorită unui contract de muncă prost conceput, care le privează de cele mai elementare drepturi umane. Vreau să vă văd dragilor, că sunteți solidari cu ele, așa cum o faceți cu „profughii” (refugiați – n.r.) și semnați o inițiativă prin care ele, îngrijitoarele de bătrâne și menajere, cer să le fie respectat dreptul la muncă și la o viață normală.
Să fie plătite corespunzător muncii lor, să fie tratate ca niște ființe umane și nu ca niște sclave. Șă li se ofere siguranță la locul de muncă, să nu mai trebuiască să doarmă noaptea cu ușile baricate de teama că asistatul lor, care suferă de demență în formă agravată, poate intra oricând peste ele să le înfingă un cuțit în cap.
Vreau să văd, ziceam, că sunteți solidari și cu românii noștri care datorită unor conjuncturi au ajuns să facă această muncă, ce unora vi se pare și o numiți „munca de jos.” Să văd că sunteți solidari cu conaționalele noastre care nu așteaptă să primească nimic de pomană sau să fie întreținute, ba din puținul pe care îl câștigă întrețin ele pe alții, „profughi” incluși. Din taxele pe care cu stoicism le plătesc ana de an statului italian.
Dacă aveți conștiință și vă pasă, semnați petiția prin care aceste femei pot avea o viață mai bună, în respectul legii.
Petiția o puteți semna aici, mai jos, nu vă fie teamă, că nu trebuie să donați nici un bănuț…
Badanti e collaboratori domestici – Diamo voce per diritti umani ai lavoratori
Pentru a semna petiția, dați click aici, apoi completați cu nume, prenume și adresă email.
