Badante românce în Italia, condițiile în care pot obține rezidența la domiciliul persoanei pe care o îngrijesc

Îngrijitoarea la domiciliu este oaspetele angajatorului și nu face parte din nucleul familial. Prin urmare, angajatorul nu are obligația de a oferi rezidență îngrijitoarei pentru a încheia un contract cu ea.

Îngrijitoarea poate foarte bine să păstreze o altă reședință în Italia și să fie considerată o lucrătoare la domiciliu conviețuitoare, în cadrul raportului de muncă.

Există și cazuri când angajatorul este obligat să-i ofere rezidență îngrijitoarei dacă aceasta dorește, informează AES Domicilio.

Este însă obligatoriu ca angajatorul să anunțe autoritățile de evidență a populației din cadrul primăriei despre ospitalitatea oferită îngrijitoarei, în termen de 48 de ore de la angajare, trimițând prin poștă sau e-mail o notificare de cesiune a proprietății, indiferent dacă îngrijitoarea este cetățean al Uniunii Europene sau nu.

Îngrijitoarea la domiciliu are dreptul la o cameră, la un spațiu personal demn, la trei mese pe zi (mic dejun, prânz și cină) și la bunuri de primă necesitate.

- Continuarea după publicitate -

În ce privește rezidența, există două situații în care angajatorul nu poate refuza să o ofere lucrătoarei. Acestea sunt atunci când:

• îngrijitoarea la domiciliu nu are altă reședință în Italia;
• îngrijitoarea la domiciliu are încă reședința la fostul angajator cu care a încheiat contractul de muncă.

La sfârșitul relației de muncă (după ce preavizul a fost respectat), angajatorul merge la primărie și informează biroul de evidență a populației că fostul angajat nu mai locuiește în casa lui.

Pentru a anula rezidența, este necesar un an (perioadă în care primăria va verifica îndepărtarea efectivă a fostului rezident).