„Caporalato” în Italia. O practică ilegală care transformă oamenii în sclavi

„Caporalato” este un termen derivat de la italienescul „caporale”, adică mijlocitorul însărcinat de latifundiari sau antreprenori să angajeze mână de lucru ieftină sau la negru.

„Caporalato” desemnează un tip de organizație criminală, un sistem ilegal de recrutare a forței de muncă și de organizare a muncii agricole temporare sau pe șantiere, prestate de muncitori zilieri, în general imigranți din Europa de Est și Africa, organizați în echipe de lucru.

Potrivit raportului „Agromafie e Caporalato” din anul 2016, peste 400.000 de oameni sunt „înrolați” în acest sistem, fiind victime ale exploatării la locul de muncă.

„Caporalato” este o practică ilegală, întrucât exploatează forța de muncă, subestimează valoarea reală a muncii, plătită doar cu 2-4 euro/oră, constrânge la acceptarea unor condiții inumane de muncă și la un program de 8-12 ore pe zi, presupune exercitarea violenței fizice și psihologice. În plus, „caporalato” nu prevede asigurări sociale și medicale. Astfel. imigranții, cantonați în ghetouri sau barăci insalubre, subnutriți sau hrăniți cu alimente expirate, sunt reduși la condiția de sclavi.

Fenomenul este prezent pretutindeni în Italia, dar cu predilecție în sudul peninsulei și a suscitat dezbateri în diverse medii: politic, sindical, juridic, economic, religios. A făcut, de asemenea, și obiectul unor ample investigații jurnalistice, notează Dan Dungaciu și George Grigoriță în Enciclopedia Românilor de Pretutindeni.

Din nefericire, românii apar ca fiind victime și călăi deopotrivă în acest sistem

Sărăcia, disperarea românilor și mirajul străinătății, sunt principalele aspecte de care profită acești „caporali” fără scrupule. Cei care se ocupă cu traficul de persoane s-au organizat în România în adevărate rețele și își aleg foarte atent țintele, speculând nevoia de bani și disperarea persoanelor aflate în situații dificile.

Singura soluție viabilă de combatere a acestui fenomen este informarea populației de a nu accepta locuri de muncă de la orișicine, fără un contract în prealabil și fără să fi verificat dacă intermediarul este înscris ca agent privat pe site-ul Institutului Teritorial de Muncă. De asemenea, serviciile pu­blice de ocupare a locurilor de muncă disponibile în străinătate se pot accesa și sunt gratuite prin rețeaua EURES.

Dacă sunteți victima fenomenului „caporalato” puteți denunța în Italia la numerele de telefon de mai jos. Vă va răspunde atașatul pe probleme de muncă și sociale de la Ambasada României în Italia:

  • Tel: (0039) 06 806 96 326;  Fax: 0039.06.808.49.95;
  • Tel: 06.808.45.29. / 06.808.35.37. int.: 271 sau 224.

Sau la adresa de email: roma.social1@mae.ro

Cu ce vă poate ajuta ataşatul pe probleme de muncă şi sociale:

  • Vă informează cu privire la drepturile dvs. la locul de muncă sau la prestaţiile de securitate socială (alocaţie pentru nucleul familial, indemnizaţie de şomaj, pensie etc.), precum şi cu privire la demersurile pe care trebuie să le realizaţi pentru a intra în posesia respectivelor prestaţii;
  • În cazul încălcării drepturilor dvs. de muncă, sesizează autorităţile publice italiene cu atribuţii în domeniul muncii şi asigurărilor sociale;
  • Face demersuri pe lângă instituţiile cu atribuţii în domeniul muncii şi asigurării sociale pentru a se informa asupra situaţiei în care vă aflaţi şi pentru a se asigura că vă sunt respectate drepturile.

Pentru a vă putea sprijini, este necesar să contactaţi ataşatul pe probleme de muncă şi sociale şi să îi aduceţi la cunoştinţă problemele întâmpinate!

 
 
Formația Ritmix din Torino