Duminică, 24 octombrie, România a înregistrat 11.725 de cazuri noi de infectare cu coronavirus și 389 de decese. Noile cazuri au fost raportate după efectuarea a 42.786 de teste, ceea ce înseamnă o rată de pozitivare de peste 27%. În secțiile ATI Covid (terapie intensivă) sunt internați aproape 1900 de pacienți, mai precis 1.846.
Am discutat cu un cercetător italian despre situația dramatică din România, posibila evoluție a pandemiei și dacă există riscul apariției unei noi tulpini a coronavirusului, care să afecteze în mai mare măsură populație vaccinată.
Marco Gerdol este cercetător la Universitatea din Trieste, specializat în genetică și biologie moleculară. De la începutul pandemiei, urmărește evoluția virusului, apariția și secvențierea de noi tulpini.
Cum vedeți situația pandemiei în România și care ar putea fi evoluția în următoarele săptămâni?
Marco Gerdol: „Din păcate, văd că situația nu dă încă semne de îmbunătățire, chiar dacă ar putea fi aproape de un vârf, cel puțin în ceea ce privește creșterea numărului de cazuri pozitive. În orice caz, vor continua să fie sute de decese zilnic timp de câteva săptămâni, tocmai ca o consecință a acestei situații foarte grave.
Mai devreme sau mai târziu curba va coborî, pentru că între puținii vaccinați și mulți, mulți oameni care au fost deja infectați, ne vom apropia de pragul teoretic al imunității de turmă”.
Există riscul apariției unei noi tulpini în România?
Marco Gerdol: „Nu cred că acest risc este concret, deși, desigur, cu cât circulația virală este mai mare, cu atât este mai mare probabilitatea ca mutații care apar la frecvență scăzută să ajungă la un anumit avantaj evolutiv.
Cu tulpina Delta am ajuns deja la un nivel de răspândire mare, care în lipsa unor restricții, ca și în România, poate duce la infectarea a circa 80% din populație înainte de a reveni la niveluri endemice, mai scăzute, de circulație”.
Deci rapiditatea de infectare cu tulpina Delta ar împiedica apariția unei mutații, chiar mai periculoase chiar și pentru cei vaccinați?
Marco Gerdol: „Orice mutație ipotetică legată de o transmisibilitate mai mare nu ar putea în niciun caz să conducă la un nou val, de proporții similare cu cel la care asistăm acum. De ce? Pentru că această mutație s-ar opri odată ce noul prag de imunitate de turmă ar fi atins.
Pe de altă parte, discuția cu privire la mutațiile capabile să provoace evaziune imună este mai complexă. O mutație poate apărea oricând, dar este dificil să ducă la sustragerea completă a răspunsului imunitar și la reinfectarea unui număr mare de persoane deja imunizate, cel puțin pe termen scurt”.
