Curtea Europeană: legea din Italia cu privire la mașinile înmatriculate în străinătate încalcă dreptul de liberă circulație

Schimbarea Codului Rutier italian, promovată în 2018 de ministrul de interne de atunci, Matteo Salvini și care a afectat sute de cetățeni români, a fost declarată de Curtea Europeană contrară normativelor europene.

Măsura – paragraful 1 bis a articolului 93 Cod Rutier – prevede amenzi usturătoare și sechestrarea mașinilor cu numere străine, dacă șoferii au reședința de mai bine de 60 de zile în Italia. După două luni de rezidență în Italia șoferii sunt obligați să înmatriculeze autoturismul în Italia. Hotărârea Curții Europene a fost emisă pe 16 decembrie 2021, dar încă nu se cunosc modalitățile de aplicare în Italia. În teorie, paragraful respectiv, deși s-a stabilit că încalcă drepturile cetățenilor comunitari, rămâne în vigoare. 

Am încercat să aflăm ce efecte concrete va avea decizia Curții Europene. Românii, dar și alți cetățeni europeni, vor putea din nou să circule cu mașini înmatriculate în alte țări, chiar dacă au reședința în Peninsulă? Ce vor face agenții poliției rutiere din Italia, dacă vor avea de gestionat astfel de cazuri?

Ce cuprinde hotărârea Curții Europene?

Dar să începem prin a expune hotărârea Curții Europene din 16 decembrie 2021, în dosarul (cauza) C-274/20. Expunerea cazului și a hotărârii au fost publicate într-un comunicat oficial de presă, care poate fi consultat aici: (https://agenparl.eu/corte-ue-e-contraria-al-diritto-ue-la-norma-nazionale-che-vieta-di-circolare-con-un-veicolo-immatricolato-in-altro-stato-membro-se-la-persona-e-residente-da-piu-di-60-giorni-sent-).

Cazul se referă la o amendă aplicată de poliția rutieră din Massa Carrara, care a sancționat administrativ un cuplu de cetățeni slovaci, soț și soție, care mergeau la supermarket la bordul unui autoturism înmatriculat în Slovacia. Mașina era deținută de soție, cu domiciliul în străinătate, dar era condusă de soț, rezident permanent în Italia. Cuplul a făcut recurs, adresându-se judecătorului de pace din Massa Carrara. Judecătorul a remarcat că interdicția în cauză impune subiecților care locuiesc în Italia de peste 60 de zile, obligația de a-și înmatricula mașina în Italia. Dar judecătorul a subliniat caracterul excesiv al obligației, din punct de vedere administrativ și al costurilor aferente. Judecătorul a mai remarcat că modificarea ar produce o discriminare pe criterii de naționalitate și o limitare a drepturilor cetățenilor comunitari. Prin urmare, s-a adresat Curții de justiție europene, pentru a avea o analiză și verifica conformitatea legislației naționale cu dreptul UE.

Examinând cazul, Curtea a decis că paragraful citat încalcă dreptul de liberă circulație a capitalurilor, prevăzut în articolul 63 al Tratatului Uniunii Europene (TFUE). Mai mult, Italia, impunând obligativitatea înmatriculării unor vehicule acordate cu titlul de împrumut spre folosire pe teritoriul național, de fapt introduce o taxare ulterioară, interzisă de normativa europeană. 

Excepție: folosirea cu caracter permanent a autovehiculului

Când s-ar putea aplica, totuși, potrivit Curții Europene, restricțiile prevăzute în articolul 93? Citind cu atenție hotărârea, se poate remarca faptul că decizia Curții face referire doar la cazuri în care se folosește temporar acea mașină în Italia. Dacă se constată că mașina este folosită cu caracter permanent în Italia, atunci aplicarea legii ar fi corectă. „Această restricție este admisibilă numai din motive imperative de interes general, pe care Curtea nu le recunoaște în cauza examinată și în scopul combaterii fraudei fiscale atunci când vehiculul înmatriculat într-un stat membru este destinat utilizării permanente în alt stat membru. Prin urmare, Curtea lasă instanței de trimitere sarcina de a aprecia durata și natura utilizării vehiculului, care face obiectul acțiunii principale”.

Efectele Hotărârii Curții de Justiție în Italia

Comunicatul de presă oficial, emanat de autoritățile europene, cuprinde și câteva precizări legate de aplicarea concretă a deciziei Curții de Justiție. Astfel, se precizează că „cererea preliminară permite instanțelor statelor membre, în contextul unui litigiu în care sunt sesizate, să consulte Curtea cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al UE”. Prin urmare, Curtea nu soluționează un litigiu național, ci estede competența instanței naționale să soluționeze cauza în conformitate cu decizia Curții”. În același timp, se subliniază faptul că decizia „este, în egală măsură, obligatorie pentru alte instanțe naționale cărora le este sesizată o problemă similară”.

„Cazul Masarie” și drepturile cetățenilor comunitari

Am discutat despre hotărârea Curții Europene cu Doru Badea, care, în 2018, ca avocat stagiar în biroul de avocatură Pier Francesco Uselli de la Bologna, s-a ocupat de diferite cazuri ale cetățenilor români vizați de noua normativă. În 2019, unul din clienții biroului de avocatură, Radu Masarie, a obținut câștig de cauză la Tribunalul de la Milano, după ce a făcut recurs la amenda primită în urma unui raport întocmit de forțele de poliție italiene. 

În 2018, Doru Badea a participat, ca președinte al organizației „Associazione per il Mondo” la o întâlnire cu autoritățile italiene, găzduită de Ambasada României la Roma, pe tema modificării Codului rutier italian. „De la bun început am susținut că e o lege forțată, care încalcă drepturile cetățenilor comunitari. La întâlnirea din 2018, de la Ambasada României, am adus mai multe sentințe ale Curții Europene, care făceau referire la drepturile fundamentale ale cetățenilor. Hotărârea de acum a confirmat ceea ce noi am susținut de la început, apoi relevat de la sentința pe care am obținut-o în 2019, în cazul Masarie”. 

- Continuarea articolului după publicitate -

Potrivit avocatului Doru Badea, miniștrii de atunci, Salvini (Interne) Toninelli (Transporturi) ar fi introdus o normativă care părea din start contrară principiilor Uniunii Europene, dar care avea și numeroase lacune de procedură: „Organele care trebuiau să pună în aplicare noua normativă nu informau, de cele mai dese ori, care e calea de recurs. Mai precis, nu se spunea că amenda poate fi plătită cu titlu de cauțiune, până la înaintarea unui recurs, la care acei șoferi aveau tot dreptul. Astfel, banii încasați prin sutele și sutele de amenzi date, fiecare de cel puțin 500 de euro, au ajuns la Statul Italian. Ca să nu mai vorbim de asigurări, taxe, revizii tehnice pentru mașini pe care românii au fost nevoiți să le înmatriculeze în Italia”.

Ce efect va avea hotărârea Curții Europene asupra legii italiene, cum va fi aplicată normativa?

Cei care au primit acele amenzi sau le-au fost sechestrate mașinile, ce pot face? „Din păcate, legea e încă în vigoare și poate fi aplicată ca atare. În plus, orice schimbare s-ar introduce, nu poate fi aplicată retroactiv. Italia nu s-a pronunțat încă legat de hotărârea Curții Europene. În practică, trebuie modificat sau abrogat acel paragraf din Codul Rutier italian, adică art 93, paragraf 1 bis. E posibil ca Ministerele implicate, cel de Interne și Transporturi, să emane o decizie – circulară – prin care să suspende aplicarea acelei prevederi, până când legislatorul italian se va conforma cu decizia Curții Europene. Ar putea să o facă imediat. Oricum, nu e prima dată când Italia nu aplică deciziile Curții prin schimbarea legislației și nu e exclus să fie, din nou, penalizată, sancționată”. 

Cum ar trebui să se comporte un șofer care are o mașină înmatriculată în România, dar e rezident în Italia?

„Exact ca până acum, pentru că, deși Curtea Europeană a decis că legea e contrară dreptului comunitar, ea există. Deci riscă amenda și sechestrul. Ar putea, să zicem, să facă o copie a hotărârii Curții și să o arate agentului, dar cred că e riscant, pentru că un agent rutier aplică regulamentul, Codul Rutier în vigoare”.

Însă se poate face „o presiune din partea comunității de români, Ambasadă, Asociații, prin care să se ceară o clarificare a chestiunii. Eu cred că dacă românii erau mai uniți și protestau împotriva acelei decizii, ar fi reușit să obțină abrogarea acelui articol discriminatoriu”. 

„Legea rămâne în vigoare, dar nu poate fi aplicată”

Surse din mediul justiției administrative italiene, ne-au explicat care ar putea fi efectele concrete ale hotărârii Curții Europene. „Sentința Curții Europene are un caracter de interpretare, mai precis face referire la raportarea cu normativa conformă a dreptului european. Deci nu abrogă legea, care rămâne prin urmare în vigoare. Totuși, atât administrația publică, cât și judecătorii nu pot aplica o lege națională contrară dreptului european. Deci legea rămâne în vigoare, dar nu poate fi aplicată. Parlamentul poate modifica legea. Legat de cei care au primit deja amenzile, depinde de stadiul procesului sau procedurii administrative. Hotărârea are caracter de interpretare și are efect doar asupra procedurilor în curs”. 

O nouă modificare a Codului Rutier, pentru a combate „șmecheriile”

Între timp, tot în luna decembrie, legea italiană a fost schimbată din nou: pe 21 decembrie 2021 s-a introdus un nou articol 93 – bis, prin care se modifică sancțiunile și se extind excepțiile. Potrivit „Il Sole 24 Ore” (https://www.ilsole24ore.com/art/auto-targa-estera-nuova-stretta-furbetti-e-arrivano-multe-AEqqTi6?refresh_ce=1) , noua modificare a Codului Rutier italian îi va „lovi” mai cu seamă pe proprietarii mașinilor de lux, înregistrate ca proprietate a unor companii cu sediul în străinătate sau luate în leasing. E vorba, scrie publicația italiană, de o sancțiune care îi va afecta pe „șmecheri”. Sancțiunile vor fi aplicate chiar și când la volan se află altcineva decât proprietarul mașinii, dacă e rezident în străinătate. Dacă șoferul e o persoană diferită de proprietar, și are rezidență în Italia, trebuie să prezinte o declarație din partea proprietarului, prin care se specifică durata împrumutului, cu semnătură și data. Înainte, acea declarație trebuia făcută doar în caz de leasing, închiriere sau împrumut pentru folosire îndelungată. Dacă acea persoană, rezidentă în Italia, are la dispoziție mașina pentru o perioadă de mai mult de 30 de zile, chiar neconsecutive, transferul trebuie înscris într-un registru oficial. Cine circulă cu un autoturism înmatriculat în străinătate fără documentul din partea proprietarului, va trebui imediat să comunice transcrierea în registrul sus menționat. Automobilele înscrise în registru vor fi supuse prevederilor Codului Rutier italian, prevedere considerată utilă mai ales în cazul amenzilor, care vor fi comunicate șoferului, rezident în Italia. 

După cum se vede din modificările Codului Rutier, și din hotărârea Curții Europene, ambele din luna decembrie 2021, situația mașinilor înmatriculate în străinătate, care circulă în Italia, este destul de complicată și neclară. 

De aceea, redacția Rotalianul a cerut clarificări Ministerelor de resort: Ministerul de Interne și Ministerul Transporturilor. În plus, am solicitat o clarificare și Comandamentului Poliției Rutiere de la Roma. Până la ora publicării materialului, nu am primi încă răspuns. Imediat ce vom obține un răspuns, vom reveni cu detalii. 

Sentința Curții Europene de Justiție, în limba română, integral, poate fi consultată aici: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:62020CJ0274&qid=1642525136496&from=EN 

Susține publicația noastră!

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Mai multe articole mai jos