De 8 martie, presa italiană scrie despre cea mai puternică femeie din România: „Simbol al anticorupției, foarte iubită de societatea civilă”

„Laura Codruța Kövesi, născută în România în urmă cu 47 de ani, nu este genul care să se lase speriată cu ușurință. Simbolul anticorupției, foarte iubită de societatea civilă, a fost nevoită să înfrunte atacuri și intimidări. Sub conducerea ei, din 2013, Direcția Națională Anticorupție din România a desfășurat mii de anchete tranșante din punct de vedere politic, care au vizat primari, miniștri și foști prim-miniștri și a recuperat sute de milioane de euro.”

Acestea sunt cuvintele cu care ziarul italian Il Sole 24 Ore o descrie pe una dintre cele mai puternice femei din România, fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și actualul procuror-șef la Parchetul European (European Public Prosecutor’s Office – EPPO) . Laura Codruța Kövesi are în prezent împuternicirea de a înființa și conduce EPPO, o provocare deloc ușoară, dar drumul ei până aici a fost presărat cu mult mai multe greutăți și obstacole. În special într-o țară precum România, în care mulți încă mai văd rolul femeii în societate mult mai limitat decât cel al bărbatului.

„Parchetul nu este pentru femei. E una dintre primele fraze pe care le-am auzit când am fost numită procuror. Aveam 22 de ani și eram determinată să demonstrez că nu era adevărat, dar pentru a face asta, am fost nevoită să lucrez mult mai mult decât colegii mei bărbați”, a declarat românca noastră.

În interviul acordat publicației italiene, Kövesi povestește și de primele experiențe ale sale în calitate de procuror și cât de greu a fost să se impună pentru a fi respectată:

„Imediat după numirea mea ca procuror am fost într-o fabrică în care a avut loc un accident. Dar când am ajuns acolo, responsabilul cu securitatea m-a oprit: „Domnișoară, nu sunt programate întâlniri cu studenții astăzi.” I-am spus că nu sunt studentă, dar el a insistat: „Pleacă de aici, trebuie să vină procurorul.” Când i-am arătat legitimația, explicându-i că eu eram procurorul, a rămas foarte surprins. Am înțeles atunci că, fiind tânără și femeie, îi era greu să mă ia în serios.”

La 18 ani după acea întâmplare, Laura Codruța Kövesi a devenit prima femeie procuror-șef din România, la conducerea DNA. Avea 40 de ani la acea vreme, în 2013, și era hotărâtă să dovedească unei țări întregi că a fi femeie nu echivalează cu a fi mai puțin competentă, eficientă sau puternică decât un bărbat.

„Chiar și prietenii mei erau îngrijorați: se temeau că nu voi reuși să ajung la sfârșitul mandatului. Pentru că eram prea tânără și pentru că eram femeie. Dar eram determinată să le demonstrez că greșesc. Așa că am am ajuns la finalul a două mandate, nu doar unul”, a mai povestit românca noastră.

De-a lungul anilor petrecuți în funcția de procuror-șef la DNA, Kövesi a avut parte, bineînțeles, și de amenințări. A fost nevoită astfel să trăiască o perioadă înconjurată de gărzi de corp. În 2018, Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției în cadrul mai multor guverne PSD, a revocat-o din funcție pe Laura Codruța Kövesi cu ajutorul Curții Constituționale. Asta după ce a primit aviz negativ cu privire la această decizie din partea Consiliului Superior al Magistraților și după ce președintele Iohannis a refuzat să semneze revocarea ei.

În luna septembrie a anului 2019, Kövesi a fost numită în funcția de procuror-șef la Parchetul European, cu un mandat pe o perioadă de 7 ani. Rolul acestui parchet este acela de a investiga infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE, precum înșelăciuni, corupție și fraude transfrontaliere legate de TVA (dacă depășesc suma de 10 milioane de Euro). Este vorba de infracțiuni semnificative, dacă luăm în considerare că numai fraudele legate de TVA au valori cuprinse între 30 și 60 miliarde de euro pe an, iar în momentul de față autoritățile locale din fiecare stat nu pot face mare lucru pentru a le urmări în justiție deoarece puterile lor se opresc la granițe.

„Dacă ar depinde de noi, am începe de mâine. La nivel central suntem pregătiți: procurorii europeni au fost numiți în iulie 2020. Cu toate acestea, lipsește un element cheie: procurorii europeni delegați care trebuie să efectueze anchete în interiorul fiecărui stat. Suntem îngrijorați în mod deosebit de Italia, deoarece întârzie foarte mult. Mă bazez pe noul ministru al Justiției pentru a accelera procedurile”, a spus ea.

Laura Codruța Kövesi a devenit astfel nu numai un simbol al anticorupției, prima femeie procuror-șef din Romania sau primul procuror-șef al Uniunii Europene, ci pur și simplu dovada vie că poți fi femeie și puternică în același timp. Chiar și în România.

„Nu știu dacă există un mod feminin de a suporta povara de a fi lider”, a spus ea când a fost rugată de jurnaliștii italieni să explice ce înseamnă să fii o femeie lider. „Pentru mine, să fii o femeie care lucrează în domeniul justiției înseamnă să câștigi încrederea celorlalți și, mai ales, să o menții. Dar ceea ce contează cel mai mult este să nu fii singură. Am fost susținută mereu de mii de persoane care au crezut în lupta împotriva corupției, în statul de drept și în valorile europene. Nu aș fi ajuns unde sunt acum fără ajutorul lor.”

Foto: Dani Amariei/Mediafax

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Mai multe articole mai jos

Publicitate
Susține publicația noastră!