Toți cetățenii care au în Italia un contract de muncă legal înregistrat beneficiază de aceleași drepturi și îndatoriri la locul de muncă indiferent de naționalitatea lor. De foarte multe ori însă drepturile lucrătorilor nu sunt pe deplin respectate de angajator, iar lucrătorii au la dispoziție posibilitatea de a cere ceea ce li se cuvine prin lege cu ajutorul instituțiilor sindicale sau cu sprijinul unui avocat.
Neplata salariilor, a concediilor, orelor suplimentare, a celui de-al treisprezecelea salariu sau a lichidării atunci când plecați de la un loc de muncă, toate aceastea pot fi solicitate și după încheierea contractului dintre angajator și angajat și de cele mai multe ori sunt recuperate în totalitate.
Ceea ce trebuie neapărat de știut este că majoritatea drepturilor angajatului sunt supuse unei prescripții, care reprezintă practic încetarea unui drept la acțiune sau la executarea unei hotărâri prin neexercitarea lui în termenul prevăzut de lege. Așadar, conform legii italiene, dacă mai aveți drepturi bănești de primit de la angajator, cererile pentru solicitarea acestora trebuie depuse într-o anumită perioadă de timp, deoarece apoi nu mai pot fi recuperate și își pierd valabilitatea.
Conform site-ului La legge per tutti, perioada impusă este în general de 5 ani, dar mai jos redăm în amănunt pentru fiecare drept de recuperat:
Când este prescris salariul angajatului?
Sumele datorate salariatului de către angajator sunt prescrise în mod normal în 5 ani (așa-numita prescripție scurtă). Aveți deci la dispoziție 5 ani de la încheierea raportului de muncă pentru a vă cere cu ajutorul unui avocat sau al unui birou sindical salariile pe care nu le-ați primit în timp ce ați fost angajat.
În ceea ce privește sumele primite de angajat cu o periodicitate mai mică de o lună, cum ar fi salariul săptămânal, se aplică prescripția cu termenul limită de 1 an.
Când este prescrisă lichidarea – TFR (trattamento di fine rapporto)?
Plata indemnizației de lichidare care se primește de lucrător la încheierea contractului de muncă este prescrisă în 5 ani.
Când este prescris al treisprezecelea salariu (tredicesima)?
Al treisprezecelea salariu este prescris de asemenea în 5 ani. Aveți la dispoziție 5 ani pentru a vă cere acest drept dacă a fost omis de angajator.
Până când puteți revendica banii pentru concediu de odihnă (ferie)?
Neplata concediilor de odihnă sau a odihnei săptămânale sunt prescrise în termen de 10 ani.
Când se prescriu contribuțiile neplătite de angajator:
În cazul unei plângeri depusă de lucrător sau de urmașii săi, limita este de 10 ani. Lucrătorul, după 10 ani de la încheierea raportului de muncă are dreptul de a cere angajatorului să-i plătească contravaloarea contribuțiilor omise.
În Italia, faptul că un lucrător este „la negru” nu anulează dreptul său de a primi plățile salariale până în ultima zi, plus diferitele indemnizații prevăzute de legislație.
Conform informațiilor site-ului La legge per tutti, portal de informații și consulențe legale, în cazul în care raportul de muncă nu a fost înregistrat, muncitorul lucrând „la negru”, se consideră că acesta are toate drepturile bănești pe care le-ar fi avut și în cazul în care angajatorul i-ar fi făcut un contract de muncă legal înregistrat.
Atunci când raportul de muncă ia sfârșit, lucrătorul „la negru”, fără un contract de muncă, are dreptul să pretindă și să primească retribuțiile lunare până în ultima zi de lucru, TFR (Trattamento di fine rapporto), indemnizația de concediu (ferie) și al treisprezecelea salariu (tredicessima) pentru anul în curs și pentru cei anteriori dacă nu au fost primite.
