Drepturile muncitorilor români din Italia, efectele pe care le va avea Memorandumul semnat la București de miniștrii Muncii din cele două țări

Pe 4 mai 2022, la București, Marius Budăi, ministrul Muncii din România, a semnat un Memorandum de înțelegere cu omologul său italian, Andrea Orlando. Documentul stabilește câteva obiective comune cu privire la colaborarea și schimbul de informații în domeniul Inspecției Muncii. Prin semnarea acordului, autoritățile româno italiene își propun „îmbunătățirea cooperării între autoritățile de control și monitorizare române și italiene cu privire la prevenirea și combaterea practicilor ilegale din domeniul detașării transnaționale, muncii nedeclarate și plasării ilegale, inclusiv în context sezonier”. 

De asemenea, mai aflăm din comunicatul oficial de presă, „se urmărește promovarea și asigurarea unei aplicări corecte a legislației naționale și a legislației europene în scopul protecției drepturilor lucrătorilor care muncesc pe teritoriul celor două state, ținând cont și de condițiile specifice create de pandemia de Covid-19”.

Dar ce impact concret va avea semnarea Memorandumului asupra românilor din Italia, sau a conaționalilor care doresc să vină la muncă în Peninsulă? Am solicitat un punct de vedere cu privire la acordul de la București unei românce care, de ani de zile, se ocupă de situația lucrătorilor români din Peninsulă. E vorba de Emilia Spurcaciu, care lucrează pentru patronatul Inca / Cgil Romania si reprezintă sindicatele Fillea si Flai Cgil la București.

Rotalianul: Textul integral al Memorandumului încă nu a fost publicat. Dar urmăriți îndeaproape temele abordate, mai ales cu privire la protecția muncii sau combaterea exploatării angajaților români. Care e, din punct de vedere al sindicatului pe care îl reprezentați, importanța semnării Memorandumului?

Memorandumul de înțelegere privind colaborarea și schimbul de informații între Italia și România în domeniul inspecţiei muncii semnat de către cei doi miniștri are ca obiective îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile de control și monitorizare italiene și române în ceea ce privește prevenirea, combaterea infracțiunilor și protecția muncii. Un alt obiectiv e respectarea obligațiilor în vigoare privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, în limitele competenței și atribuțiilor personalului de inspecție din fiecare dintre statele respective.

Rotalianul: Ce se va putea schimba, concret, în bine, pentru românii din Italia, dincolo de declarațiile oficiale, pe hârtie? În fiecare an avem un număr mare de muncitori români, în special în construcții, care au accidente de muncă, chiar mortale.

E un aspect foarte important discutat de autorități, având în vedere mai ales, numărul foarte mare de accidente la locul de muncă care se verifică în Italia și numărul impresionant al deceselor provocate în urma acestora. 

În anul 2021, în Italia au fost înregistrate 1404 decese la locul de muncă (așa numitele „morti bianche”), 6,5% dintre decedați fiind cetățeni străini iar din ei, cea mai mare parte sunt români. 

Una dintre problemele semnalate de mulți ani de zile de către sindicatele din Cgil Italia a fost tocmai cea a numărului insuficient de inspecții efectuate la locul de muncă de către inspectoratul muncii. 

Pe lângă inspecțiile comune prevăzute de acest memorandum, care sunt foarte necesare, faptul că ministerul muncii din Italia prevede o creștere de 65% a efectivului de angajați al Inspectoratului muncii (2.480 de angajați în plus în câteva luni!), ne dă speranța că numărul inspecțiilor va crește și va asigura aplicarea efectivă și nu numai pe hârtie, a tuturor legilor muncii, de la regularitate până la protecția sănătății și securității.

Rotalianul: Legat de un alt subiect important, acela al exploatării cetățenilor veniți în Italia să lucreze, inclusiv prin detașare de la firme din România, ce s-ar putea îmbunătăți ca urmare a acordului?

Un alt subiect, așa cum citim din comunicat, se referă la prevenirea și contrastarea infracțiunilor referitoare la detașarea transnațională. E vorba de acele firme din România care, pentru a explica cât mai simplu, au angajați transferați și care prestează munca în Italia, dar nu beneficiază de condițiile de pe piața de muncă italiană, spre exemplu cele salariale, de asigurări sociale etc. Cum se vor combate infracțiunile? Prin schimburi mai intense de informații și documente, care vor acoperi situațiile de detașare transnațională. Se va controla tipul de activitate desfășurată de angajatori care au sediul într-un stat și detașează lucrători pe teritoriul celuilalt stat.

În ultimii ani, fenomenul detașării transnaționale la nivel european a fost în continuă creștere. România este statul european care detașează numărul cel mai mare de muncitori în UE. 

Ca Fillea Cgil împreună cu FGS Familia-sindicatul din construcții din România, am ridicat deseori problema necesității unui schimb concret de date între instituțiile muncii din cele două țări, în privința detașării transnaționale ilegale. Considerând faptul avem numeroase asemenea cazuri, momentan, există o mare problemă prin lipsa de trasabilitate a fenomenului. 

- Continuarea articolului după publicitate -

Exemple: muncitorii în detașare sunt foarte dificil de identificat, mulți dintre aceștia nu sunt conștienți de faptul că se află la muncă în detașare transnațională, deci nu își cunosc drepturile și nu și le pot cere. De asemenea, este dificil de estimat numărul exact al muncitorilor în detașare. Multe firme detașează muncitori din România în Italia fără să respecte condițiile legale. Alt aspect: nu există un control concret al firmelor înainte ca acestea să trimită muncitori în detașare. 

Schimbul de informații prevăzut acum între instituțiile cu atribuții în inspecția muncii din cele două state va putea ajuta la identificarea cazurilor de dumping social și de detașare ilegală, protejând astfel drepturile muncitorilor interesați.

Rotalianul: De la detașare ilegală, ajungem la munca la negru, o problemă gravă a Italiei, care din păcate are mari repercusiuni asupra muncitorilor români din diferite sectoare…

În Memorandum sunt prevăzute ca obiective și prevenirea și contrastarea infracțiunilor referitoare la munca nedeclarată și intermedierea ilegală, inclusiv în context sezonier.

Suntem conștienți cu toții de amploarea fenomenelor de exploatare prin muncă, de fenomenul „caporalato”. Victimele sunt într-un număr mare muncitorii migranți, mai vulnerabili și care cad pradă mai ușor amenințărilor și manipulării angajatorilor sau intermediarilor rău intenționați, și astfel, de multe ori le este teamă să denunțe. 

Ca sindicate din Cgil, am întâlnit foarte mulți muncitori aflați în condiții de exploatare prin muncă și s-au deschis foarte multe litigii prin care aceștia și-au obținut drepturile. Noi suntem implicați în foarte multe campanii de informare cu privire la drepturilor și protecției muncitorilor, atât în Italia, cât și în România (prin colaborarea cu Flai-sindicatele din agricultură și Fillea-construcții din cadrul Cgil), înainte ca aceștia să plece la muncă. Tocmai pentru a preveni fenomenele de exploatare a muncii și traficul de persoane. 

Cu toate acestea, e necesar un număr mai mare de inspecții eficiente, așa crește încrederea muncitorilor și capătă forța să revendice munca cu forme legale și respectarea drepturilor sociale și de muncă.

Rotalianul: Cei doi miniștri au vorbit și despre asigurări sociale și pensii, o temă de actualitate în comunitatea de români din Peninsulă. Care sunt principalele probleme aici și cum se pot rezolva printr-o colaborare instituțională?

Un alt aspect important stabilit vizează cooperarea în ceea ce privește certificarea și confirmarea stagiilor de cotizare ale cetățenilor români care lucrează în Italia. Au fost multe situații în care Inca Cgil a semnalat dificultăți referitoare la dialogul între instituțiile de securitate socială din cele două țări și la durata, uneori foarte mare, de soluționare a practicilor. Și mă refer aici la dialogul prevăzut de regulamentele europene în ceea ce privește intrarea în posesia drepturilor de protecție socială a muncitorilor români care au muncit în mai multe state europene. Îmbunătățirea acestui dialog este binevenită pentru a facilita intrarea mai rapidă în drepturi, de exemplu pensie în regim internațional, a celor care au muncit cu forme legale și au plătit contribuțiile de asigurare socială în statele unde și-au desfășurat activitatea.

Rotalianul: Ați avut ocazia să vă întâlniți direct cu ministrul italian al muncii, Orlando. Cum vi s-a părut ca profesionist? Se va trece de la promisiuni, la fapte?

Am participat la întâlnirea organizată de Ambasada Italiei la București, dintre ministrul muncii Andrea Orlando din Italia și reprezentanți ai ONG-urilor italiene prezente în România. A fost o întâlnire binevenită, am simțit că ministrul e foarte disponibil și interesat a rezolva probleme legate de munca migranților. A afirmat că protecția drepturilor muncitorilor este prioritară, subliniind importanța pe care muncitorii migranți din Italia o au pentru Italia. A insistat că nu este corect să fie considerați un cost pentru stat, ci, dimpotrivă, o resursă importantă, fără de care Italia nu ar putea face față cererilor de pe piața muncii. 

Acest instrument, obținut prin semnarea memorandumului de colaborare între ministerele muncii din Italia și România este foarte important, dar este și mai importantă aplicarea sa eficientă, lucru pe care dorim cu toții să îl vedem în următoarele luni.

Emilia Spurcaciu, a doua din dreapta, alături de ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, şi ministrul Muncii şi Politicilor Sociale din Republica Italiană, Andrea Orlando
Susține publicația noastră!

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Mai multe articole mai jos