O femeie română și doi cetățeni italieni au fost arestați marți, 30 octombrie, în zorii zilei, de poliția din Padova, după o anchetă care a scos la iveală activitatea infracțională a celor trei. Aceștia făceau parte dintr-o asociație care a deschis societăți ad-hoc în teritoriu și care se ocupa de procurarea de permise de ședere pentru cetățenii străini, locuri de muncă fictive, acte de șomaj și de indemnizație de maternitate pentru persoane care erau angajate doar pe hârtie la locuri de muncă inexistente, apoi demise pentru a putea beneficia de ajutoarele sociale respective.
Acțiunea autorităților de control s-a numit „Fake Jobs” și cercetările au început în anul 2017, declară Mauro Carisdeo, șeful echipei mobile a Poliției din Padova, într-o conferință de presă. În anul 2017, 17 persoane au fost arestate, în majoritate albanezi, responsabili de mai multe furturi din locuințe. Verificările au arătat că unii dintre ei erau rezidenți legali pe teritoriul italian și dețineau un permis de ședere, figurând ca lucrători angajați cu un contract de muncă legal înregistrat. Doar că în urma anchetei s-a stabilit că albanezii nu lucrau practic nicăieri.
Trei persoane au fost arestate: Umberto Antonio Tiranti, din Padova, care era șeful companiilor „fantomă” care angajau cetățenii străini; Giovanna Maria Pastorini, rezidentă în Campodoro, datorită muncii sale de consultant era responsabilă de înființarea operațiunilor și prelucrarea de documente și atestate și Liliana Mandachi, născut în România, dar care locuia la Padova și care furniza „clienții” străini. 74 de clienți au fost beneficiarii unei astfel de documentații, relatează difesapopolo.it.
Contractul de muncă pe perioadă indeterminată îl costa pe cetățeanul străin între 500 și 800 de euro; Cud-ul 100 de euro și pentru fiecare „fluturaș de salariu” plătea 150 de euro. Toți acești bani au ajuns în buzunarele celor trei arestați.
„Din interceptarea convorbirilor telefonice” – spune Mauro Carisdeo – „se pare că cetățenii străini au plătit pentru documentele care erau efectiv valabile, dar în realitate ocupația lor reală nu era munca ci era una de natură infracțională.”
