Lucrare a artistei Luminița Țăranu, expusă la Roma în cadrul proiectului #EX_TRA

Lucrarea „DEI e SCRITTURE” a artistei Luminița Țăranu, este reprodusă pe schele în Via del Vantaggio, Roma (lângă Via Ripetta și Piazza del Popolo) în cadrul proiectului expozițional #EX_TRA, conceput și proiectat de Grupul POUCHAIN: Galerie de artă în aer liber pe schelele fațadelor clădirilor din centrul istoric al Romei.

Proiectul expozițional reprezintă o frumoasă acțiune estetică inovatoare cu impact spațial ca dialog între arta contemporană și oraș.

Din 2/08/2022 lucrarea a fost expusă pe fațada în restaurare, în Piazza Costaguti, N. 36, în centrul istoric al Romei, în apropiere de Fontana delle Tartarughe.

Anterior, lucrarea a fost expusă pe schelele fațadei din Via Delle Tre Cannelle (lângă Via Quattro Novembre, în apropiere de Mercati di Traiano – Museo dei Fori Imperiali) și în Via Dei Chiavari (Piazza dei Satiri), lângă Campo de’ Fiori.

UP SERVICE DESPĂGUBIRI

Lucrarea „DEI e SCRITTURE” face parte din instalația monumentală Columna mutãtio – LA SPIRALE, expusă la Mercati di Traiano – Museo dei Fori Imperiali în perioada 28 noiembrie 2017 – 18 noiembrie 2018, în expoziția personală Columna mutãtio – LA SPIRALE.

Spira 3. Parte a instalației monumentale Columna mutãtio – SPIRALA, cu colaborarea tehnică a Arh. Pietro Bagli Pennacchiotti. Dimensiune 154 x 90 cm Tehnica: Pictura serigrafica în straturi pe suport de aluminiu in culori acrilice/vinilice (unic). Fotografia operei: Sebastiano Luciano.

Așa cum scrie Alberto Dambruoso, critic de Arta Moderna și Contemporană, în catalogul publicat de PALOMBI Editore: „… în cea d-a treia spiră, continuând reprezentarea fluviului Dunărea și evocând Zeul Istru, artista introduce un „fluviu” de zei romani și daci (Zeul Focului, Zeița Fulgerelor, Zeul Construcțiilor, Zeul Fierar, Zeul Abstracției și al Științei, Zeița Pământului, Zeul Grâului, Zeul Infinitului), îmbinându-l cu scriituri. Atât romanii cât și dacii aveau o cultură politeistă. Pentru a crea desenele iconelor zeilor, artista s-a inspirat din copiile romane ale statuilor elenistice și din statuile romane care se află la Palazzo Altemps (Atena, Herakles, Statuia dadoforului, la Palazzo Massimo (Principele elenistic, Herakles, Lucreția, statui găsite în vilele rezidențiale) și la Muzeele Capitoline (Hercule și alte statui).

Unicum compositiv, „DEI e SCRITTURE” propune un itinerarium pictum (itinerariu pictat), „populat” de icone care se succed, împletite cu scriituri – în caracterul antic latin Roman – care devin imagine. Expandându-se în spațiul exterior, iconele devin puncte de energie, creând sinergii vizuale, imagini simbolice umanizate și conectate, unde corpul uman nu este inspirat de anatomie, ci de corpul uman „operă de artă”, într-o „lume în culori”” . Instrumente ale limbajului sau evocator, artista a creat icone pornind de la desene care interpretează figuri statuare ale Romei Antice și ale culturii Daciei prin metamorfoză și mutație, cu scopul de a realiza un dialog între antic și contemporan, de ani de zile în centrul cercetării sale.

Luminița Țăranu s-a născut la Lugoj în 27 iunie 1960, a absolvit Academia Națională de Arte Frumoase „N. Grigorescu” din Bucureşti în 1985, la clasa Prof. Octav Grigorescu. S-a afirmat în România printre cei mai buni și activi desenatori și gravori din anii ’80. În 1987 a obținut Bursa Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru desen și gravură. 2 Din 1987 trăiește și lucrează în Italia, la Monte Porzio Catone, în apropiere de Roma.

În Italia a obținut titlul echivalent al diplomei de absolvire a Academiei de Artă, titlu ce i-a fost recunoscut de Academia de Arte Frumoase din Bologna în 1993. A participat la mai multe expoziții din țară și străinătate. Lucrările sale se află în colecțiile unor importante muzee italiene și în România. Au scris texte critice despre lucrările sale importanți critici și istorici de artă italieni: Mario de Candia, Giorgio Di Genova, Barbara Martusciello, Arnaldo Romani Brizzi, Ivana D’Agostino, Cinzia Folcarelli, Federica di Castro, Stefania Severi și criticul de artă român Adrian Guță.

Distribuie acest articol