Ministrul Muncii din România, precizări despre întârzierea dosarelor de pensii ale românilor care au lucrat în Italia

Violeta Alexandru, ministrul Muncii și Justiției Sociale din România, a anunțat joi, 9 iulie 2020, că au fost identificate unele din probleme care duceau la întârzierea soluționării dosarelor de pensie ale românilor care au lucrat în Italia. Violeta Alexandru spune că circa 1.000 de astfel de cazuri sunt luate în evidență în prezent.

„În cazul Italiei, un lanț întreg de probleme generează întârzieri de 1 an, 2 și chiar 3 în stabilirea dreptului la pensie pentru cetățenii români care au lucrat sau lucrează încă acolo. Urmăresc, împreună cu Excelența Sa, domnul Marco Giungi, Ambasadorul Italiei în România, efectele discuțiilor purtate anterior cu acesta și cu casa de pensii INSP Terni Italia, cea care gestionează dosarele de pensii ale cetățenilor români. Azi, am pus din nou pe masa discuțiilor situația celor aproximativ 1000 de dosare nesoluționate”, a afirmat ministrul Muncii într-o postare publicată pe Facebook.

Violeta Alexandru în discuții cu Ambasadorul Italiei în România, Marco Giungi. Foto: Facebook

„Pentru ca s-a comunicat mult, pentru că am depășit etapa ”nu se poate”, pentru că am deschis un canal de comunicare, doar așa am putut identifica o parte din cauzele care întârzie ani de zile stabilirea dreptului la pensie. Până la sfârșitul zilei de 13 iulie, Casa Națională de Pensii Publice va transmite în format electronic completările necesare pentru ca partea italiană să finalizeze restanțele istorice ale celor pe care fie nu i-a interesat, fie au închis ochii în fața problemelor acestor oameni, care în unele cazuri așteaptă aceste decizii ani de zile fără niciun alt venit”, a mai adăugat Violeta Alexandru.

Schimbul de informații între țări este lent

Într-o altă postare publicată pe aceeași rețea de socializare în cursul zilei de miercuri, 8 iulie, ministrul Muncii scrie că „dreptul la pensie, fie că vorbim de o pensie națională sau de o pensie internațională, trebuie să fie stabilit într-un termen rezonabil”. În acest context, Violeta Alexandru precizează că dreptul la pensia națională ar trebui stabilit în maxim 45 de zile, în timp ce dreptul la pensia comunitară, în opinia ei, nu ar trebui să dureze mai mult de 3-4 luni.

„Schimbul de informații este, însă, greoi între țări. Ține și de cât face un Ministru al Muncii o prioritate din acest subiect. Din păcate, în regulamentele europene nu este prevăzut un termen strict pentru stabilirea dreptului de pensie al unei persoane care a lucrat în mai multe țări, astfel că ne rămâne să ne punem noi la punct în România cu ce ține de casele de pensii și să ne implicăm în urmărirea termenelor de răspuns de la instituțiile omoloage din țările în care lucrează românii noștri. Nu este ceva foarte complicat, ține de seriozitatea cu care trebuie comunicat și pe urmă urmărit să se răspundă. Un simplu mesaj așteptând „să se rezolve lucrurile” nu este suficient”, transmite ministrul Muncii.

Pentru a aduce ulterioare lămuriri persoanelor care sunt în situația de a depune dosarul pentru obținerea unei pensii internaționale, Violeta Alexandru face câteva precizări:

„Pentru stabilirea drepturilor de pensie, persoana îndreptățită se va adresa instituției de stabilire a dreptului de pensie din statul unde și-a stabilit domiciliul (reședința), cererea astfel depusă fiind transmisă tuturor instituțiilor omoloage din celelalte state în care persoana a lucrat. Cererea-tip, specifică fiecărui stat, trebuie să fie însoțită de documente doveditoare a stagiului de cotizare din România (carnetul de muncă, adeverințe de sporuri, adeverințe de grupă de muncă, livretul militar, diploma de studii superioare adeverința emisă de facultate, acte de stare civilă românești). Dacă nu aveți aceste documente, trebuie să intrați în posesia lor înainte de a depune cererea de pensionare. Informațiile din aceste documente care vizează perioada de activitate din România/alt stat contribuie la stabilirea stagiului minim de cotizare din alt stat/România, în lipsa căruia nu se poate deschide dosarul de pensionare.

Odată cu transmiterea cererii de pensie, instituția din străinătate trebuie sa transmită și formularul cu confirmare a stagiului de cotizare realizat acolo. Data de acordare a pensiei este data de depunere a cererii în statul de domiciliu. După depunerea documentelor, la o anumită perioadă este bine ca solicitantul să ia legătura cu instituția unde a depus documentele și să verifice dacă le-a transmis instituțiilor omoloage.
Daca petentul domiciliază în România, se adresează casei teritoriale de pensii din raza de domiciliu, completează formularele specifice Regulamentelor Europene sau Acordurilor Bilaterale, depunând documente doveditoare realizării stagiului de cotizare din străinătate și totodată documentele solicitate de legislația românească, daca dorește pensia și din România. Se completează formularele de legătură si se transmit către instituția din celălalt stat/state.

Statul respectiv urmează să confirme stagiul de cotizare și să emită decizia de acordarea sau respingerea a cererii de pensionare.
România trebuie să colaboreze îndeaproape cu celelalte state pentru a decide termene concrete pentru soluționarea dosarelor de pensie comunitară. Aici se vede neimplicarea miniștrilor de dinaintea mea, cărora nu le-a păsat să întreprindă niciun demers în acest sens, în atâția ani de zile”

Sute de dosare nesoluționate de mai bine de 2 ani

Ministrul Muncii informează că a purtat discuții pe această temă cu atașații pe probleme de muncă, cu ambasadorii țărilor în care sunt întârzieri mari (Italia, Spania, etc) precum și cu omologii săi, miniștrii muncii din statele unde există comunități mari de români aflați în această situație. În urma acestor discuții a fost stabilit un flux operativ de schimb de informații/documente pentru soluționarea dosarelor, fiind transmise astfel sesizări tuturor celor implicați.

„Constat că cele mai mari întârzieri sunt în situațiile în care majoritatea persoanelor plecate în străinătate nu mai dețin documente doveditoare referitor la stagiul de cotizare din România, nu au asupra lor acte privind studiile efectuate, dețin acte de stare civilă din care nu reiese CNP. Mari intârzieri apar când persoanele nu au reședința în statul în care prezintă cererea de pensionare. De acolo începe o corespondență cu autoritățile din România cu privire la actele-suport în calcularea perioadei de cotizare, documente care nu se află nici în posesia autorităților române nici în cea a statelor în care persoana a muncit. Am rugat autoritățile spaniole ca atunci când constată că nu sunt toate actele depuse să contacteze chiar ele cetățenii români pentru a le solicita. Am telefonat unor români din Spania pentru a lua direct de la ei câteva informații despre obstacolele pe care le întâmpină. Foarte utile conversațiile avute. I-am rugat să nu aștepte nici dânșii luni întregi fără să verifice stadiul cererii de pensionare eventual necesitatea completării cererii cu alte documente. Aceste lipsuri îngreunează sau chiar blochează, în anumite situații, stabilirea dreptului de pensie”, mai precizează Violeta Alexandru.

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Te-ar mai putea interesa

Publicitate
Susține publicația noastră!