Peste 4 milioane de români au emigrat oficial în ultimii 27 de ani în state precum Spania, Italia sau Germania, unde se bucură de venituri de patru, de cinci sau chiar şapte ori mai mari decât cele câştigate de cunoştinţele şi rudele rămase în ţară. Doar în ultimul deceniu ei au trimis în România peste 42 de miliarde de euro, susținând economia României și ajutând țara cu 2% din Produsul Intern Brut (PIB).
Dar cum trăiesc românii în străinătate? E grea, e ușoară viața în Occidentul european? Unii dintre ei condamnă greutățile pe care le întâmpină, sacrificiile pe care sunt nevoiți să le facă, dorurile pe care și le înnăbușă, deciziile radicale pe care sunt constrânși uneori să le ia, punând toate astea pe seama „străinătății” și neglijând sau ignorând de fapt capacitatea și predispoziția de adaptare a fiecăruia la condițiile noi de viață, de trai, de mentalitate.
Iată ce scria pe pagina sa de Facebook „El Emigrante”, un român din diaspora, despre viața compatrioților săi din străinătate:
„Au apărut ceva postări cu mii de like-uri despre viața grea în străinătate.
Așa e… dacă vrei să ai mișcare, scrie că e rău, că te turbează gândul că ești sclav printre străini, că micuțul tău e oropsit și lipsit de educația dacică și că tu ca individ, ești defocalizat social.
Și se vor găsi o grămadă de plângăcioși, să nu zic o turmă, care se vor plânge de toate astea și-ți vor da dreptate.
Dacă pui și o manea de-a lui Guță despre „viața grea printre străini’”, ai pus-o și de urmăritori.
Adevărul este că în Diaspora viața este de o grămadă de ori mai confortabilă ca în România. Că viața în civilizație este mai îmbucurătoare pentru sentimentul tău de om.
Că ești tratat ca un vertebrat și că nimeni nu-ți are grija, îți dă senzația că trăiești din plin, dezinvolt și plin de viață.
De ce credeți că zâmbesc mai mult oamenii ăștia pe-aici și sunt mai amabili? De-aia…
Nu credeți postările despre greutățile din Diaspora, pentru că vă asigur că nu-s mai mari decât alea de pe plaiurile strămoșești.
Primele șase luni sunt grele… că vii aici cu concepții greșite și depășite.
După care te înveți, ți se deschide capul și nu înțelegi cum dracu’ de ai trăit în felul ăla până acum.
Gata… nu mai zic nimic.”
El Emigrante
