În rândul persoanelor care muncesc, statistica Eurostat situează România în fruntea clasamentului european din punctul de vedere al sărăciei.
În ceea ce privește inegalitatea veniturilor, raportul arată același lucru. În România, cei mai bogați 20% dintre cetățeni au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%, în condițiile în care media europeană este de 5,2. Institutul de Statistică din România arată într-un raport că ponderea cea mai mare a persoanelor în risc de sărăcie se află în Nord-Estul (Moldova) și Sud-Estul (Dobrofea) țării, mai mult decât dublă față de București – Ilfov (zona Capitalei).
În general, mâncarea săracului în România este definită prin pâine, cartofi și carne albă. Cerealele și produsele din acestea asigură aproape jumătate din numărul de calorii, ceea ce duce la o creștere în greutate.
Carnea și preparatele din carne dețin o pondere de 12% din totalul caloriilor consumate, iar produsele lactate, 11%.
Pâinea reprezintă unul dintre alimentele de bază pentru toate categoriile de gospodării din România. Consumul mediu lunar este de 8,3 kilograme de persoană. Conform Institutului Național de Statistică, consumul de carne și preparate din carne este relativ scăzut comparativ cu standardele din țările dezvoltate.
Consumul mediu lunar de carne proaspătă a fost de 3,3 kilograme pe persoană în 2015. O persoană cheltuiește, în medie, 2,7 euro pe lună pentru 1,1 kilograme de carne de pasăre. Pentru carne de porc tot aceeași sumă, dar pentru numai 700 de grame. Carnea de bovine este oarecum un lux la români, fiind alocat sub un euro, respectiv 90 de cenți pentru 200 de grame. Consumul de pește este, de asemenea, unul scăzut, banii alocați lunar reprezentând însă echivalentul a 1,7 euro pentru 600 de grame.
Cartofii se consumă în aproape toate gospodăriile din România, iar lunar consumul este de circa 3 kilograme. Trebuie luat în considerare faptul că datele sunt de fapt pe o medie pe ansamblul tuturor gospodăriilor, fiind persoane care consuma mai mult, iar altele mai puțin.
Consumul de fructe este foarte scăzut, o persoană consumând în medie 3,6 kilograme lunar.
Grăsimile completează masa românilor, fiind un consum mediu lunar de persoană de circa 1 kilogram, reprezentând unt, margarină sau uleiuri vegetale.
Având în vedere consumul populației, s-a ajuns la o creștere a obezității.
Compania de cercetare de piață ISRA Center arată că mai puțin de jumătate (44%) dintre românii cu vârste peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% obezi și 5% subponderali.
Conform sursei citate, numărul persoanelor cu o greutate normală scade dramatic după vârsta de 35 de ani.
Se observă astfel că peste vârsta de 55 de ani doar 3 din 10 români au o greutate normală, în timp ce două treimi sunt supraponderali sau obezi.
Există o corelație evidentă între educație și obezitate. Astfel, dacă în cadrul populației cu educație scăzută ponderea persoanelor obeze este de 21%, în rândul celor cu studii superioare procentul acestora scade până la 12%. Majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală, în timp ce 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui.
În concluzie, principala problemă din România este sărăcia atât în rândul celor care muncesc, cât și a grupurilor vulnerabile. Primul pas spre combaterea sărăciei este identificarea persoanelor care își duc traiul de pe o zi pe alta, mai ales a copiilor, și acordarea unor facilități ce țin de cunoaștere și crearea de oportunități. Deși există programe europene care se adresează acestor grupuri vulnerabile, fără implicarea activă a instituțiilor statului lucrurile stagnează.
Crearea unui fond național pentru combaterea sărăciei, alimentat de stat, dar și din donații de la populație și din mediul privat, din care s-ar putea susține constant la nivel național campanii și proiecte dedicate în școli ar putea orienta și conștientiza cetățenii români asupra gravității acestui fenomen, informează AGERPRES.
