Anchetă EIA și Greenpeace: „Pădurile protejate din România tăiate pentru a produce peleți. Italia printre principalii clienți”

Noua anchetă a Agenției de Investigare a Mediului (EIA –  Environmental Investigation Agency) din SUA dezvăluie că peste o duzină de instalații de biomasă și fabrici de peleți din patru țări europene (România, Bulgaria, Polonia și Slovacia), au primit și procesat zeci de mii de bușteni întregi din păduri protejate prin lege.

Iar materialul folosit de aceste fabrici și instalații nu a fost deșeurile lemnoase, așa cum susțin managerii lor, ci arbori tăiați din situri Natura 2000, din Rezervații Naturale și Parcuri Naționale, fapt ce accelerează distrugerea ultimelor păduri sălbatice de pe bătrânul continent. Într-un moment în care lumea este deja martoră la impactul major al schimbărilor climatice, ultimul lucru pe care ar trebui să-l facă Europa este să-și taie și să-și ardă pădurile protejate pentru obținerea de energie termică.

Investigatorii agenției americane i-au urmărit pe furnizorii de lemn ai societății S.C. ABC Euro Tech S.R.L. din Oradea care vinde peleți sub brandul „Ecoforest”, companie care se definește drept cel mai mare producător de peleți din vestul României și certificată cu marca internațională de calitate ENplus, și au descoperit că peleții sunt produși din mărunțirea buștenilor întregi de copaci. Pe 13 septembrie, Parlamentul European votează oprirea stimulentelor pentru arderea lemnului neprelucrat.

Presa italiană citează surse din anchetă: „Pădurile protejate din România tăiate pentru a produce peleți. Italia printre principalii clienți”

„În Italia avem clienți care solicită cantități foarte mari de peleți și nu reușim să le satisfacem pe deplin solicitările. Avem o producție medie de 50-60 de camioane de lemne pe lună”.

UP SERVICE DESPĂGUBIRI

Așa sună un fragment din conversația telefonică a unui agent sub acoperire al Agenției de Investigații de Mediu (EIA) – care s-a prefăcut a fi un potențial cumpărător – și managerul S.C. ABC Euro Tech S.R.L, relatează ziarul italian Il Fatto Quotidiano. Anchetatorii agenției americane, în colaborare cu organizația Greenpeace România, au urmărit timp de un an de zile furnizorii de lemn ai acestei companii.

Arbori de peste 100 de ani făcuți rumeguș

Printr-o analiză detaliată a datelor privind transportul inspectorului forestier, experții EIA și Greenpeace România au descoperit că buștenii brandului „Ecoforest” proveneau din cel puțin zece zone diferite, toate protejate Natura 2000, rețea europeană de situri protejate pentru conservarea biodiversității.

Anchetatorii au vizitat unele dintre locațiile de aprovizionare din zonele protejate și au documentat tăierea intensivă a copacilor, care aveau în medie 120-130 de ani. Utilizarea buștenilor de diametru mare a fost confirmată de fotografiile buștenilor din transporturi, înregistrate în sistemul Forest Inspector, precum și de dimensiunea buștenilor fotografiați de anchetatori în curtea brandului „Ecoforest”.

Investigația arată o realitate care contrastează cu cea descrisă pe site-ul ENplus, conform căreia peleții certificați „se obțin în principal din rumegușul și reziduurile rămase de la gater”. Reprezentantul companiei a confirmat prin telefon agentului sub acoperire că societatea sa produce peleți folosind „doar rumeguș din bușteni întregi” și că piețele lor de desfacere sunt Franța, Italia și Polonia.

„În România, am constatat că majoritatea fabricilor de peleți cu certificare recunoscută internațional au prelucrat bușteni din păduri protejate în ultimul an”, precizează anchetatorii EIA. Ancheta a fost efectuată folosind sistemulromânesc de urmărire a lemnului Sumal timp de un an, până în august 2022, și arată că aproximativ 40% din transporturile de cherestea care părăsesc pădurile românești provin din zone protejate.

EIA a estimat un volum anual de peste 7 milioane de metri cubi. „Nu se poate cunoaște destinația multor transporturi, dar am constatat că mii dintre aceste încărcături erau destinate companiilor care produc peleți”, a subliniat agenția.

Creșterea bruscă a tăierilor pădurilor din România

- Continuarea după publicitate -

Conform datelor furnizate de Eurostat, exporturile românești de peleți către restul Europei au înregistrat o creștere de 71% a cantității de la începutul anului 2022 față de aceeași perioadă a anului precedent. „Odată cu oprirea exportului de lemn de către Ucraina, presiunea s-a mutat în partea românească a Carpaților”, spune Ciprian Gălușcă, Șef Campanii Forestiere pentru Greenpeace România.

„Actuala directivă europeană privind sursele regenerabile, care califică energia produsă prin arderea lemnului considerată drept ecologică, încurajează companiile românești să transforme copacii sănătoși în peleți, pentru a fi exportați în țări vest-europene, precum Italia”, continuă acesta. Cu aproximativ 4.000.000 de tone arse în fiecare an, Italia este cel mai mare consumator de peleți de uz casnic din lume.

Votul Parlamentului European și petiția Alianței Apărătorilor Pădurilor

Numeroase studii anterioare au arătat că tăierile ilegale sunt răspândite în Europa de Est și că, în unele țări precum România, mai mult de jumătate copacii tăiați în fiecare an sunt doborâți ilegal. Acest lemn este adesea „spălat” pe piața națională printr-o rețea de depozite intermediare.

S-a descoperit faptul că producătorii de peleți din Europa de Est se bazează foarte mult pe transporturile de lemn din depozite, ceea ce face aproape imposibil pentru acești producători de peleți să confirme legalitatea lemnului care intră în fluxul lor de aprovizionare.

Raportul EIA vine cu câteva zile înainte de 13 septembrie, când Parlamentul European va vota revizuirea directivei europene privind energiile regenerabile (Red III). Dacă plenul adunării va confirma ceea ce a votat Comisia ENVI (Mediu), vor fi interzise subvențiile pentru energia produsă prin arderea lemnului neprelucrat (trunchiuri întregi de copaci), care în prezent se ridică în Europa la peste 17 miliarde de euro în fiecare an, conform estimărilor Alianței Apărătorilor Pădurilor.

Petiția Alianței Apărătorilor Pădurilor, care cere Parlamentului European să oprească aceste stimulente, este susținută de peste 120 de ONG-uri europene (inclusiv Greenpeace) și a ajuns la aproximativ jumătate de milion de semnături.