Papa Francisc a vizitat pentru prima dată vineri, 17 februarie, o universitate publică din Roma. Este prima vizită a papei Francisc într-o universitate de stat. Frecventată de aproximativ 40.000 de studenți, Universitatea Roma Tre a mai primit vizita unui pontif, Ioan Paul al II-lea, în anul 2002.
Papa Francisc în discursul său, pe care îl puteți citi integral aici, a recomandat tinerilor, printre altele, să renunţe la a mai vorbi la telefonul mobil atunci când sunt la masă, în familie, explicând că dialogul reprezintă antidotul violenţei.
„Când suntem la masă, faptul că vorbim la telefon este începutul războiului, deoarece nu există dialog”, a spus Papa Francisc în discursul improvizat, care a durat aproximativ trei sferturi de oră, transmite AFP.
„De multe ori, uităm să spunem bună ziua când intrăm în casă”, remarcă Suveranul pontif. El a mai deplâns faptul că a devenit normalitate insultarea persoanelor necunoscute, recomandând să nu mai ridicăm tonul, să vorbim mai puţin şi să ascultăm mai mult, deoarece dialogul apropie inimile şi reprezintă „un medicament contra violenţei”,
Suveranul Pontif spune că acelaşi fenomen se observă de multe ori în timpul campaniilor electorale: „înainte ca o persoană să termine de vorbit, cealaltă deja vine cu replica”.
„Când nu sunt capabil să fiu receptiv la alţii, să-i respect, să dialoghez, începe războiul”, a spus Papa Francisc.
„Este nevoie să coborâm puțin tonul, să vorbim mai puțin și să ascultăm mai mult”, a spus el, remarcând că „dialogul care apropie inimile constituie cel mai bun medicament împotriva violenței”.
„Educația și formarea universitară a noilor generații este o exigență primară a vieții și a dezvoltării societății” a spus papa Francisc. Migrațiile, a spus pontiful în discursul său, „nu sunt un pericol ci o provocare pentru a crește”, dând răspunsuri concrete în fața trăsăturilor care marchează societatea și economia de astăzi.
El a încredinţat auditoriul că pentru el universitatea este prin excelenţă un loc al dialogului, al drumului făcut împreună, fără strigăte, insulte, dar căutând adevărul, bunătatea şi frumuseţea.
Însoțită de o baie de mulțime entuziastă, vizita intervine în locul celei pe care Benedict al XVI-lea a fost nevoit să o anuleze, în ianuarie 2008 la Universitatea Sapienza din Roma, ca urmare a criticilor unui grup de 67 de contestatari, profesori și studenți anticlericali.
Contestarea a venit din partea profesorilor departamentului de fizică considerând că decizia de a-l invita pe papă contravine laicității. Clasa politică italiană l-a susținut atunci pe papă, condamnând „intoleranța” contestatarilor.
Luna trecută, Papa Francisc a denunţat toate violenţele de inspiraţie religioasă în timpul vizitei sale de duminică la principala sinagogă din Roma, arătându-se solidar faţă de cea mai veche comunitate evreiască din diaspora, în semn de prietenie interreligioasă, într-o perioadă marcată de atacuri islamiste.
Într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais, Papa Francisc a mers chiar mai departe, declarând: „Crizele provoacă frică, alarmează. În opinia mea, cel mai bun exemplu de populism european este Germania anului 1933. Un popor care a fost imersat în criză şi îşi căuta identitatea, până ce a apărut acest lider carismatic, care a promis să-i redea identitatea. Dar le-a dat o identitate distorsionată şi cu toţii ştim ce s-a întâmplat. Hitler nu a furat puterea. A fost ales de popor, iar apoi şi-a distrus poporul”, a punctat Papa Francis, în interviul citat de RT.com.
