Leonida Lari-Iorga (n. 26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldovenească, URSS – d. 11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova) a fost o poetă, publicistă, scriitoare, activistă, om politic și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România. Citește mai mult…
De Patrie
Când, aspră, mă scutură seara
Din ziduri prin pomi întomnați,
Mă sprijin cu gândul de țara
Strabunilor mei luminați.
Şi merg înspre locuri retrase,
Cernând amintirile-n mers, –
Acolo un tei ascultase
Întâiul, stângaciul meu vers.
În vale, sub casa bătrână,
Mânată de-un dor negrăit,
Copilă, privind în fântână,
Adâncul din noi am privit.
Pe deal, către marginea zării,
Cu sufletu-n palme întins,
Odată, în arșița verii,
De dragoste tristă am plâns.
Iar unde cărarea se stinge
Departe-departe-n țărâni
Pe unicul frate de sânge
L-am dus ca pe-un laur pe mâini.
-
S-a întors din străinătate și s-a sinucis din cauza depresiei. Mamă româncă, moartă la numai 26 de ani
-
Pasager mort în avion, după ce s-a simțit rău în timpul zborului. Ceilalți călători credeau că doarme
-
Moldoveancă din Italia, otrăvită cu ciuperci culese chiar de ea. Salvată de niște fotografii
-
Bonus în Italia de până la 3.600 de euro pe an pentru creşă şi grădiniţă. Condițiile de îndeplinit
Dragi dealuri, dorite de pace,
Smerite, nostalgice văi,
Eu nu spun ce-adaos voi face
Luminii străbunilor mei.
Dar spun că eu seară de seară
Mai greu, mai uşor, mai durut
Am stat pe o palmă de țară
Şi focul aprins l-am ținut.
Leonida Lari
