Anton Pann (născut: Antonie Pantoleon-Petroveanu; data nașterii incertă, între 1796-1798, Sliven, Imperiul Otoman, azi Bulgaria – d. 2 noiembrie 1854, București, Țara Românească) a fost un poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist român, compozitor al muzicii imnului național al României.A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii. Citește mai mult…
Despre minciuni și flecării
Omul care e flecar
Troncăneşte ca un car.
Îl auzi numai:
Hodorog-tronc! vorba îndată,
Ca moara cînd e stricată.
El
Pentr-un şoarece se-nnoadă
Şi jură că n-are coadă.
Şi
Încornorează ţînţarul
De ţi-l face cît magarul.
Sau
Vei, nu vei, el cu d-a sila
Face musca cît camila.
Şi
Purecile cînd îi place
Cît un elefant1 îl face.
Da însă
Cu minciuna or prînzeşti, or cinezi,
Pe amîndouă nu le închelbezi.
Căci
Vremea cu încetul poate
Să le descopere toate.
Şi mai vîrtos
Minciuna are şi ea pe unde să trece.
Povestea ăluia:
Umblă la grădinar crastaveţi să vînză,
Şi lui de dînşii îi este acră rînza.
Minciuna ca glonţul în apă se afundă
Şi îndată ca frunza iese în undă.
Şi
Suliţa orşiunde
Nu să poate ascunde.
Dar însă
Mincinos pe mincinos nu poate înşela.
Antona Pann
