Gheorge Zarafu (n. 1933) este un epigramist român și autor de cărți pentru copii.
Femeia – eterna poveste
Metamorfoză.
Dându-i o bijuterie
I-ar fi devenit soţie,
Iar apoi, vai, ce năpastă
O podoabă de nevastă.
Femeile uşoare.
Chiar şi-atuncea când decad
Domnului îi joacă feste,
Că le-aşteaptă dracii-n iad…
Să le ieie de neveste!
Unui donjuan care spunea că fetele
fac din ţânţar, armăsar.
Fost-a fost şi el odat’
Însă ca pensionar,
Armăsarul lăudat
A ajuns din nou ţânţar!
Unui soţ la Herculane.
Eu pe-aicea mă intorc
Când fac vilegiatură,
Să văd vipera cu corn
Şi să scap de cea cu gură.
Ginerele şi soacra.
Pe acasă când venea,
Soacrei, flori nu-i aducea,
Azi la cimitir se duce,
Să le pună lângă cruce.
La o mânăstire din Moldova, am
fost serviţi cu plăcinte “Poale-n brâu”
Jună-i stareţa, divină,
Dar mă ţin cât pot in frâu,
Şi-aş fi mulţumit la cină
Să-mi servească… poale-n brâu!
Unui pescar.
Se plângea a sa soţie
Că pe baltă-i tot plecat…
Până când-să vezi drăcie-
O găsi c-un peşte-n pat!
În preajma evenimentului „Nunta de aur”.
Stăm pe-o bancă, stane realmente,
În parc, sub ramuri de uscaţi castani,
Şi troieniţi prin timp de sentimente,
Vom fi iar miri înzăpeziţi de ani!
Biblică.
In Rai, Eva cea isteaţă,
Se-nroşea de-un timp ca racul,
C-ar fi stat cu frunza-n faţă
Până când a dat de dracu’!
Directorul exigent.
-Se poate asta, dragă secretară,
Să-târzii la birou trei ore pline?
Şi bine dacă mă gândesc, aseară,
Nu-mi amintesc să fi dormit la mine?!
Soacra contabilă şi ginerele.
Soacra lui-femeie-aleasă,
După ultimele date,
E”contabilă” şi-acasă….
Că prea ţine cont de toate!
Gest aluziv(variantă)
Soacră-mea se ţine bine,
Nu prea pun la ea piciorul,
Dar când vine pe la mine,
Bat-ostentativ-covorul…
Unei neveste
S-a zvonit c-al său bărbat
E atât de-ncornorat,
Că adesea prin ungher,
Îl confundă c-un cuier!
La Buşteni
Cum spre brazi poteca-i duce,
Admirând Coştilei panta,
Caraimanu-şi face cruce
Că-l văzuse cu amanta!
Precizare.
Scriu aşa, mai mult în joacă,
Că pe cât în vârstă cresc,
Fetele-întâi se-mbracă…
Mai cu vârsta… se-nvelesc.
Unui burlac la 50 de ani
Să-nchinăm acest coniac,
Însă tot nu înţeleg,
Cum nici la jumat’ de veac
Tot nu eşti un om întreg!
Unui şef
S-ancurcat c-o liftieră,
Tinerică, dar uşoară,
Şi de-atunci în carieră,
Nu mai urcă, ci coboară!
Din viaţă
Vieţii pînă-i pui capacul,
Rog reţine o idee:
Partea buna e caimacul:
La cafea şi la femeie!
Unui vânător
Soţioara lui Cutare
Nu-l mai lasă prin poiene,
Că vânează căprioare
Cu sprâncene!
Unei studente
Se vorbeşte pe la noi
Că studenta Cleopatra,
N-a ajuns in anul doi…
Da-i deja în luna patra!
Unui bătrân recăsătorit cu-o jună
S-a căsătorit cu-o jună,
Şi-astefl se vorbea prin piaţă;
“Are-o jumătate bună
Pentru sfertul său de viaţă!”
Potrivire de gusturi
Cum îi place epigrama,
Şi-o dorea şi de soţie,
Dar când l-a vazut şi mama…
N-a mai mers la primărie!
Femeia şi bărbatul
Şi pe stradă şi pe dâmb
Nu-i bai de mai calcă strâmb,
Un bărbat să nu-l deochi-
Când nu calcă strâmb… dă-n gropi!
De 8 Martie
Oamenii de rând şi zeii
Mult se miră şi se-ntreabă:
“Cum de-au pus o zi femeii
Tocmai într-o zi de babă?”
Gheorge Zarafu
