Povestea Ginei Bradea: s-a întors în România după 6 ani de Italia pentru a scrie cărți culinare de mare succes

Gina Bradea are 50 de ani și o poveste de viață impresionantă. Născută în Galați, într-o familie care nu i-a permis să aibă prea multe vise, ci doar să învețe o meserie și să muncească cu sârg, conaționala noastră a reușit să-și depășească toate limitele și a ajuns să-și construiască o viață plină de realizări.

Povestea Ginei este prezentată de ziarul Adevărul și începe din tinerețea sa când, constrânsă de mentalitatea familiei sale, s-a înscris la o școală de Alimentație Publică:

,,Am ajuns la profesională, după nişte bătăi zdravene, pentru că la profesională se dădeau, chipurile, şi bani. Ne dădeau o dată pe trimestru nişte chiloţi supraelastici, nişte haine din alea care nu se vindeau, nişte caiete, pixuri şi radiere, iar bani – mai puţin“, povesteşte Gina pentru sursa citată.

În timp ce studia, Gina a început să și lucreze, întâi la negru și apoi angajată ca ospătăriță, la bucătărie dar făcea cam de toate. ,,Am spălat la vase şi la WC-uri, am tăiat la zarzavaturi de mi s-a acrit. Mă duceam înainte de şcoală, după, m-am întreţinut singură şi îi mai dădeam şi mamei un bănuţ“,  își amintește Gina.

Viața sa nu a fost ușoară, ținând cont și de firea sa directă, într-o lume plină nedreptăți, hărțuire sexuală și multe adversități. „A fost greu pentru mine să mă adaptez. Nu pot accepta umilinţa sau compromisurile. Am avut parte de multă persecuţie la locurile de muncă din cauza asta. Trebuia să fiu proastă, să tac, să accept hărţuirea sexuală, să fiu pipăită. Eu n-am permis aşa ceva niciodată. Mă luau la mişto că sunt contesă, că sunt altfel. Acum nu mai e ca atunci, dar tot greu e pentru femei în alimentaţia publică“.

UP SERVICE DESPĂGUBIRI

De la munca de jos, Gina s-a ambiționat și a ajuns să lucreze ca manager dar nu înainte de a face o facultate cu profil economic. După ce a terminat studiile, timp de 8 ani a ocupat mai multe funcții de conducere la o mare companie metalurgică din Galați.

În 2012, când avea 45 de ani, rămasă fără un loc de muncă din cauza problemelor financiare ale firmei la care lucra, Gina a fost nevoită să emigreze în Italia cu copii cu tot, unde soțul ei lucra deja de ceva timp. O decizie pe care a trebuit să o ia în mod neașteptat și care presupunea foarte multe riscuri pentru ea și pentru familia sa.

A ajuns, astfel, să fie o simplă casnică într-o localitate din Italia, o viață monotonă în aparență, dar care i-a permis să se redescopere pe ea însăși și să descopere o mare pasiune a sa: gătitul. Încurajată de copii săi, dar și o bună cunoaștere a artei culinare tradiționale românești, a început să pună rețete pe hârtie, iar după un timp și-a făcut un blog pe care urma să publice aceste rețete, când se afla încă în Italia.

Gina Bradea, cu puțin timp înainte de a pleca din Italia. Sursa foto: adevărul.ro

„Am realizat că ştiam sute, mii de reţete vechi, fie de inspiraţie moldovenească, dinspre partea bunicii mele dintr-un sat de pe linia Bârladului, fie de inspiraţie dobrogeană, dinspre partea tatălui. Eu sunt, ca mulţi gălăţeni, o moldo-dobrogeancă aprigă, cicălitoare şi şugubeaţă, aşa că am decis să le povestesc şi altora ceea ce ştiu, ce am mai văzut, făcut, gustat încă de când eram doar un copil. Aşa a apărut pagina de internet poftabuna.ro“, mai povesteşte Gina.

Nu a trecut mult timp de la deschiderea site-ului și succesul ideii sale s-a concretizat. Audiența blogului a crescut tot mai mult iar tehnologia a ajutat-o să își ducă succesul pe culmi și mai înalte, publicând imagini, rețete video și interacționând tot mai mult cu cititorii săi. „Nu mică mi-a fost surprinderea să constat că am ajuns să am printre cele mai citite bloguri culinare în limba română, deşi eu mă aflam în Italia. Succesul a fost foarte mare mai ales în diaspora. Este o plăcere greu de descris în cuvinte momentul acela când te caută cineva şi-ţi spune că trăieşte de zeci de ani în străinătate şi că reţetele tale i-au trezit un dor nebun de România, de locurile natale“, mai adaugă conaționala noastră.

Modul în care bucătari de renume, foarte pricepuți chiar, au distrus vechile rețete românești, a întristat-o pe Gina iar succesul rețetelor sale se datorează tocmai faptului că le-a păstrat simplitatea ancestrală.

„Nu spun că e rău să faci mămăligă cu lapte de cocos sau sarmale cu carne de crocobaur, dar asta nu mai înseamnă că faci o mâncare tradiţională. Eu prefer să gătesc simplu, româneşte, dar în acelaşi timp cât mai curat, natural, fără amestecuri tip Vegeta, fără creme la plic, fără mulţi aditivi. Iubesc aluaturile coapte în cuptorul cu lemne, salamurile pregătite acasă, mâncarea gătită în casă. Am crescut la oraş, dar sunt o ţărancă româncă simplă şi nu mi-e ruşine cu asta“, mai spune româncă noastră.

Cu timpul, pe blogul său cu rețete, Gina a mai adăugat o funcție foarte utilă pentru cititorii săi, și anume, “asistență profesională”. Mai exact, Gina oferă sfaturi de gătit persoanelor care sunt pasionate de arta culinară, sfaturi de care se pare că sunt interesați și le sunt foarte utile, în special românilor de peste hotare.

- Continuarea după publicitate -

„Au vrut să-i învăţ să facă bucate aşa cum îşi aminteau ei că mâncau în copilărie. Nu este uşor să înveţi pe cineva să gătească prin Skype ori prin Messenger. A fost de poveste cum am cooperat cu un român din SUA. Iniţial, a fost vorba să-i dau nişte sfaturi legate de nişte preparate de Crăciun. Evident, prin internet, eu fiind în Italia, el într-un oraş american. Ulterior, a ajuns la concluzia că mai bine face tot porcul. L-am tranşat împreună şi l-am preparat după tradiţia românească. A fost ceva cu totul special, căci nu mă gândeam vreodată că voi ajunge să fac măcelărie şi bucătărie prin internet“, povesteşte românca.

În primăvara acestui an, Gina a decis să se întoarcă definitiv în România, o decizie la fel de spontană ca cea de a pleca în Italia, în 2012. Împreună cu soțul și copii, Gina s-a stabilit în satul Vărsatura, la Poarta Deltei, unde avea deja o casă în care venise momentul să trăiască.

„Ne-am început acolo o căsuţă normală, fără etaj, şi sunt sigură că ne aşteaptă o viaţă decentă. În România, dacă eşti harnic, trăieşti. Dacă stai să iei ajutor social, cum văd că atâtea putori o fac, nu poţi trăi. Ne-am dorit o căsuţă la ţară, o bucăţică de teren, pentru noi, la 50 de ani, după ce ne-am ajutat părinţii şi am încercat să le oferim copiilor un viitor mai bun. Nu vom solicita ajutor social, n-am făcut-o niciodată“, spune Gina.

Familia Bradea încearcă acum să demonstreze că în România, în mediul rural, se poate trăi rezonabil, dacă muncești pământul și valorifici produsele la maxim. „În România, se poate trăi decent dacă munceşti bucata de pământ pe care o ai. Chiar se poate, doar că trebuie să transpiri puţin“, spune Gina Bradea.

Pe când se afla în Italia încă, Gina a fost tentată să scrie și o carte cu rețete și visul ei s-a adeverit în scurt timp. În 2016 a publicat ,,Poftă bună! – Rețete simple, de mare efect”, publicată de editura Herg Benet din România, o carte foarte lăudată de critici și care a avut mare priză la public. Succesul cărții se datorează și faptului că nu este o simplă carte de rețete, ci o poveste frumoasă, plină de amintiri din cotlonul bunicii sale.

În urmă cu câteva zile, Gina a publicat a doua sa carte intitulată ,,50 de rețete de post”, o carte în condiții grafice excelente și care a fost prezentată și la Târgul de Carte “Gaudeamus” din București.

Conaționala noastră va fi prezentă pe data de 1 decembrie la Alba Iulia unde va găti în echipa condusă de Chef Radu Zărnescu pentru românii prezenți la sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unirea.

,,Este o situaţie specială, de care sunt foarte onorată, pentru că este Ziua României şi pentru că sunt alături de nişte oameni foarte importanţi din arta culinară din ţara noastră. Îmi voi relua turneul după Anul Nou, când voi colinda ţara cu cărţile mele cu sprijinul Asociaţiei Culturală Euro Est Alternativ – ACEEA“, a mai mărturisit Gina pentru cei de la adevarul.ro.

De altfel, Gina crede că românii au cam uitat, tot alergând după prosperitate şi lucruri efemere, mândria naţională. Povesteşte, cu sinceritate, că a trecut şi ea prin această criză de identitate, „al cărei schepsis este să reuşeşti să scapi de dilemă şi să înţelegi esenţa“.

„Cândva, eu cu soţul am zis că, oricât de greu ne-ar fi, stăm în ţara noastră, chiar dacă vom ajunge să mâncăm pâine cu ceapă. Când nici asta n-a mai fost posibil, am lăsat dracului patriotismul. Când luam şi salariul ăla minim pe economie, cu întârziere de două-trei luni sau numai o parte din el, ce să fi făcut?! Suntem nişte oameni care au primit foarte multe lovituri. Am muncit de o mie de ori mai mult decât alţii pentru fiecare fir de aţă pe care l-am obţinut. Am căzut, ne-am ridicat, iarăşi am căzut, iarăşi ne-am ridicat şi am mers mai departe cu încăpăţânare. E tot o formă de patriotism şi asta“, concluzionează Gina Bradea.