Povestea unui italian care vrea să se mute în România: „E țara viitorului”

Gianni Antonio Ceglie e italian, crescut la Roma, dar inima lui bate românește. Din 1996, de la prima sa vizită în România, s-a îndrăgostit de țara noastră. Căsătorit de 20 de ani cu o focșăneancă, și-a deschis o afacere în Vrancea și se gândește serios să se mute în România.

„Sunt din ce în ce mai convins că este țara viitorului”. Vorbește italiană cu tipicul accent și entuziasmul pentru care sunt cunoscuți peste tot locuitorii Romei. Dar te surprinde când începe să glumească în limba română. În interviul acordat publicației noastre, italianul ne-a povestit legătura lui specială cu țara de adopție: de la prima călătorie la Cluj și în Deltă, la căsătorie, la deschiderea afacerii, până la decizia de a se stabili definitiv la Focșani.

În biroul său de la Acilia (Roma), se află, la loc de onoare, drapelul României. „Cine intră, mă întreabă ce steag e. Le zic că e al României, pentru că mă simt și român. Așa începe lumea să mă întrebe mai multe despre această țară”. 

Gianni Ceglie are o firmă de echipamente medicale la Acilia, cu un sediu de producție în Vrancea, deschis în 2013. O firmă cu câțiva angajați, dar care e rezistat crizei și pandemiei. De partea de proiectare, software și organizare, se ocupă chiar el. Lucrează de peste 30 de ani în domeniu. Produsele și echipamentele sunt folosite în domeniul sanitar, inclusiv în medicină estetică și fizioterapie. E vorba de aparate care folosesc tehnici precum laser, ultrasunete, magnetoterapie. Iar o bună parte din componente sunt „Made in Romania”.

Prima vacanță de neuitat în România

Dar care a fost primul impact cu România? „Prima oară am vizitat România în 1996. Împreună cu un prieten român, el era din Făgăraș, am decis să facem un tur cu mașina. Eram tineri, eu aveam 35 de ani, eram necăsătorit. A fost de neuitat. Atunci țara trecea prin acea perioadă de tranziție, post revoluție. Prețurile erau mai accesibile, „viața era mai ieftină” ne spune în limba română.  Se vedeau și dificultățile, dar oamenii erau ospitalieri. „Vedeau numărul mașinii de Italia, ne opreau, ne invitau la ei, ne ajutau cu informații. Am legat prietenii, ne-am simțit bine primiți peste tot. Am fost la Făgăraș, am vizitat Curtea de Argeș, am ajuns și la Cluj, care era un oraș modern. Îmi amintesc ce impresionat am fost de Transfăgărășan!”

De atunci, Gianni Ceglie s-a întors de mai multe ori să-și petreacă vacanțele în România. A fost cucerit de Sighișoara, Poiana Brașov, dar și de Deltă, unde a petrecut două săptămâni cu cortul, la Sulina”. Ulterior, parteneră în călătoriile sale i-a fost soția, româncă originară din Focșani: „Chiar dacă am fost deseori  în vacanță în România, pe soția mea am cunoscut-o la Roma! Suntem împreună de peste 20 de ani”, ne mărturisește. 

„România oferă oportunități de afaceri”

Între timp, legăturile cu România au devenit mai strânse. „Mi-am dat seama că, din punct de vedere al economiei, pentru un antreprenor, România poate oferi mult. Sunt oportunități fiscale, chiar birocratice, comparativ cu Italia. Înainte de revoluție, pe partea de industrie chimică, mecanică, existau fabrici, acum a rămas doar Dacia. În ceea ce privește domeniul electronicii, este loc de dezvoltare. România are informaticieni buni, capabili să dezvolte software, deci potențial e. Aș putea spune că ar fi nevoie de o calificare la nivel profesional a forței de muncă, specializări ulterioare în domenii cheie”. 

În 2013, Gianni Ceglie și-a deschis o firmă în Vrancea, în domeniul pe care îl cunoaște cel mai bine: producția de aparatură medicală. „Cred că am un al șaselea simț. Cred mai mult în România decât în țara unde m-am născut! E o țară cu potențial de creștere, văd orașe în care se fac investiții, se caută parcursuri de dezvoltare, de recalificare. Am văzut oameni care-și iubesc țara, și vor să contribuie la dezvoltarea ei. Încet, se vede o evoluție către o situația de bunăstare. Cred că până în 2025, 2026, vom asista deja la o creștere a oportunităților în România și cred că va atrage din ce în ce mai mulți investitori, inclusiv străini”. 

Mulți români stabiliți în străinătate s-ar întoarce în țară, dar spun că birocrația și corupția sunt piedici care cântăresc în luarea unei decizii. L-am întrebat pe antreprenorul italian dacă a avut de-a face cu episoade similare.

„Din fericire, nu am avut parte de astfel de episoade neplăcute. Dar există și în Italia. Chiar aș putea spune că birocrația, taxele, sunt mai apăsătoare în Italia. Poate că în orașele mai mici există realități diferite. Eu am o experiență de 30 de ani în domeniul în care lucrez și aș vrea să mut toată activitatea în România. Pe lângă avantajele fiscale, mai sunt și bonusuri pentru angajare de personal, de exemplu. Când le vorbesc prietenilor din Italia de taxarea din România, se miră! De altfel, sunt și mulți antreprenori italieni, mai ales în orașe precum Arad, Timișoara, deci mai mulți oameni de afaceri consideră România o țară cu potențial”.

„Românii din diaspora sunt foarte bine pregătiți”

- Continuarea articolului după publicitate -

Despre românii din diaspora care ar dori să se întoarcă, spune: „Sunt foarte buni meseriași, în special în construcții, deci ar putea lucra bine în România, unde este nevoie de profesioniști. Își pot deschide o afacere. Acolo ai oportunități, dar trebuie să fii consecvent, să muncești, să fii corect, iar rezultatele vor veni cu siguranță”. 

Antreprenorul italian nu este la curent doar cu viața economică din România. Ne spune că, în fiecare zi, urmărește știrile pe canale românești. „Mă uit la știri, cum ar fi Digi 24, sunt înscris pe grupurile de români, dar urmăresc zilnic și presa locală, cum ar fi Monitorul de Vrancea etc”. A urmărit chiar și discursul de sfârșit de an al președintelui României, pe care l-a apreciat ca fiind unul de „bun simț, adresat tuturor românilor, cu vorbe de încurajare”. 

„Italienii ar trebui să le mulțumească românilor”

Vorbind de mass media, îl întrebăm pe Gianni Ceglie care a fost percepția lui în perioada când românii erau criticați în presa din Peninsulă, mai ales de o parte din politicieni. Mai putem vorbi de o percepție negativă a românilor azi în Peninsulă?

„Nu, nu cred că mai e acea frică de români. În loc să critice românii, mulți italieni ar trebui să le mulțumească. Mai ales antreprenorii în construcții, care au făcut bani mulți, având angajați muncitori români. Am avut, avem nevoie de români. E de ajuns să ne uităm la câte românce muncesc în casele italienilor, ca badante. Îmi pare foarte rău că românii erau văzuți așa. Nu trebuie să împărțim persoanele în funcție de cetățenia lor. Dacă un italian din România face ceva urât, nu trebuie generalizat. Iar în presă nu se vorbește de românii care lucrează în alte domenii în Italia, cum ar fi medici, ingineri. Sunt chiar și politicieni români care încep să se afirme în Italia! Eu, în biroul de la Roma, am drapelul României și prietenii îmi spun că sunt mai degrabă român!”

„Nu sunt iubitor de paste, dar îmi plac sarmalele”

Tocmai legăturile strânse cu România, l-au făcut să se gândească din ce în ce mai des la o mutare definitivă. „În perioada de pandemie, mai mult soția mea a mers în România, ca să se ocupe de familie, dar și de firmă. În Italia, situația e incertă. La început, ea era convinsă să trăim în Italia, chiar dacă eu de mult timp mă gândesc să ne transferăm în Vrancea. Acum, amândoi ne gândim serios la o mutare”. 

Dacă s-ar muta definitiv în România, ne spune că nu i-ar lipsi prea multe lucruri din Italia. Dimpotrivă. „Sărbătorile tradiționale în România sunt extraordinare. Cum erau odată în Italia, dar acum s-a pierdut acel spirit de a sta împreună cu familia de Crăciun, de Paște. Toate datinile, obiceiurile, mâncarea, te fac să nu uiți niciodată cum e să petreci de sărbători în România! Eu nu sunt un mare iubitor de paste, deci nu mi-ar lipsi pasta. În schimb, îmi plac sarmalele, tocănița cu legume, brânzeturile, supele pe care le face soția. Chiar dacă Vrancea e cunoscută pentru vinurile bune, poate mi-ar lipsi un vin spumant italian, asta da! În schimb, când merg în România, îmi place să cumpăr de la piață produse de la producătorii locali, legume, fructe, brânzeturi!”.

Interviul se desfășoară, pe alocuri, în limba română și întrebarea vine de la sine: Cum e pentru un italian, să învețe românește? „Sunt două limbi asemănătoare, latine. Chiar dacă e puțin mai greu, oricum dacă ai voință, înveți totul. E mai greu cu unele sunete, dar e distractiv să înveți. Să urmărești un post tv românesc, e util, de asemenea. Eu cu soția ascultăm muzică românească. Ne place Voltaj, un grup cu melodii foarte frumoase. Unele vorbesc despre frumusețile României, dar și despre suferința copiilor rămași acasă, cu părinții plecați în străinătate, textele sunt emoționante.”

România, „țara viitorului”

La sfârșit, îl invităm să ne descrie în două cuvinte România. „Țara viitorului” – ne răspunde, fără ezitare, în românește. „Acum câteva săptămâni, pe calculator, am scris exact acest text, cu imaginea unui curcubeu. E ceea ce simt. Și cred că tinerii care pleacă din România acum, ar trebui să aibă mai multă încredere în viitor. Chiar dacă vor sta câțiva ani în străinătate, să se întoarcă, pentru că așa vor putea ajuta țara lor să crească!”

Susține publicația noastră!

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Mai multe articole mai jos