Îngrijire, primire, recuperare. Acestea sunt principiile după care se ghidează asociația caritabilă „L’Angelo degli Ultimi” din Italia, care își propune să redea demnitatea oamenilor fără adăpost, de care se îngrijește și îi susține zi de zi, uneori chiar ani întregi.
Acesta este cazul și pentru Ottilo, un bărbat originar din România, aflat în Italia de aproape 10 ani, relatează Caserta web.
Ottilo este un român în vârstă de 41 de ani, care a lucrat în tinerețe în restaurantele din orașul său natal, Brașov, pentru a-și ajuta sora care avea o fiică bolnavă.
Cu toate acestea, viața acasă era din ce în ce mai dificilă, așa că a decis să plece în Italia, în căutarea unei vieți mai bune. În ciuda speranțelor sale, a trăit ani de zile pe străzi, făcând tot felul de munci slab remunerate.
Povestea lui nu este una obișnuită, dat fiind faptul că, spre deosebire de mulți dintre cei fără adăpost, el nu consumă alcool sau substanțe interzise.
Despre el se spune că este un om cu milă față de aproapele său, de o generozitate și umanitate deosebite.
„L-am cunoscut pe Ottilo acum trei luni”, a povestit pentru sursa citată Antonietta D’Albenzio, președinta asociației.
„Este o persoană deosebită, foarte educată. Un prieten drag mi l-a prezentat, cerându-mi să îl ajut să își revină, pentru că nu există nimic ce și-ar dori mai mult decât să găsească un loc de muncă”, a spus Antonietta D’Albenzio.
„Îl ajutăm și îl susținem în orice mod posibil, așa cum facem întotdeauna. La Casa del Sorriso (centru de găzduire pentru persoanele nevoiașe) a lui Don Giorgio Quici vin multe persoane, nu doar cei marginalizați și invizibili pentru societate, ci și prieteni generoși, medici, voluntari, antreprenori și oameni de biserică.”
În acest context, un om de afaceri din Caserta l-a observat pe Ottilo și a fost impresionat de educația și seriozitatea sa. Acesta i-a oferit o șansă la o viață nouă, punându-i la dispoziție un loc de muncă și chiar un contract legal de muncă, o raritate în sudul Italiei.
Vestea a fost primită cu lacrimi și îmbrățișări, iar toți prietenii din centrul de găzduire au împărtășit fericirea lui Ottilo. Noul lui loc de muncă se află în nordul orașului Caserta, iar în câteva zile va părăsi centrul al cărui oaspete a fost până acum.
Deși va fi dificil să lase în urmă prietenii care l-au ajutat și susținut în ultima perioadă, Ottilo este conștient că a avea o casă proprie, un salariu la sfârșitul lunii și satisfacția de a se trezi în fiecare dimineață știind că va face ceva util, reprezintă unul dintre cele mai mari daruri pe care le poate primi un om.
