O propunere de lege controversată a fost prezentată în parlamentul italian de către Fabio Rampelli, membru al partidului Fratelli d’Italia (FdI), susținută de aproximativ 20 de deputați ai partidului său.
Această propunere vizează combaterea folosirii „cuvintelor străine” în administrația publică, aplicând sancțiuni administrative cuprinse între 5.000 și 100.000 de euro celor care încalcă această regulă.
Replica Mișcării 5 Stele (M5S) a fost promptă, ridicând întrebarea dacă acest demers nu ar trebui să vizeze mai degrabă instituțiile guvernamentale, cum ar fi Ministerul “Made in Italy”, a cărui denumire are, de asemenea, o origine străină.
Membrii M5S din comisiile de cultură ale Camerei și Senatului s-au exprimat în acest sens: „Rampelli îl va denunța pe colegul său de partid Urso, care conduce un astfel de minister, predispus la folosirea cuvintelor dintr-o limbă străină chiar și în numele său?”.
În noiembrie, FdI a prezentat un proiect de lege la Palazzo Madama, semnat de senatorul Menia, care viza „constituționalizarea” limbii italiene ca limbă oficială a Republicii.
Rampelli anunțase deja, cu câteva luni în urmă, intenția de a însoți propunerea de lege constituțională cu una obișnuită, care ar obliga toate administrațiile în care statul deține participații să utilizeze limba italiană.
Propunerea de lege prevede în articolul 1: „Republica garantează utilizarea limbii italiene în toate relațiile dintre administrația publică și cetățeni, precum și în toate instanțele jurisdicționale”.
Articolul 2 stipulează că limba italiană este obligatorie pentru promovarea și utilizarea bunurilor și serviciilor publice pe teritoriul național.
Articolul 4 impune cunoașterea și stăpânirea limbii italiene în scris și oral pentru oricine ocupă funcții în instituțiile italiene, în administrația publică, în societățile cu majoritate publică și în fundații.
Totodată, denumirile și abrevierile funcțiilor din companiile care activează în Italia trebuie să fie în limba italiană. Regulamentele interne ale întreprinderilor care operează pe teritoriul național trebuie redactate în limba italiană.
Propunerea de lege include și modificarea articolului 1346 al Codului civil, impunând folosirea limbii italiene în contractele de muncă.
Articolul 6 prevede ca în instituțiile de învățământ de orice nivel și în universitățile publice italiene, programele de studiu care nu sunt specifice pentru învățarea limbilor străine trebuie să fie în limba italiană.
Prin articolul 7 se instituie, la Ministerul Culturii, „Comitetul pentru protecția, promovarea și valorificarea limbii italiene pe teritoriul național și în străinătate”, care va fi condus de reprezentanți ai Accademia della Crusca (instituție care are rolul de a gestiona limba italiană), Societății Dante Alighieri, Institutului Treccani, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educației și Cercetării, Departamentului pentru Editură al Președinției Consiliului și RAI.
Comitetul va avea ca scop promovarea cunoașterii structurilor gramaticale și lexicale ale limbii italiene, utilizarea corectă a limbii italiene și a pronunției acesteia în școli, mijloace de comunicare, comerț și publicitate, precum și învățarea limbii italiene în școli și universități.
Comitetul va urmări, de asemenea, îmbogățirea limbii italiene cu scopul de a pune la dispoziția cetățenilor termeni adecvați pentru a exprima toate noțiunile lumii contemporane și va favoriza prezența limbii italiene în noile tehnologii ale informației și comunicației.
Articolul 8 abordează tema sancțiunilor: „Încălcarea obligațiilor prevăzute de prezenta lege atrage aplicarea unei sancțiuni administrative constând în plata unei sume cuprinse între 5.000 și 100.000 de euro”.
Această propunere de lege a stârnit numeroase dezbateri și reacții din partea politicienilor și a opiniei publice din Italia, în special cu privire la proporționalitatea sancțiunilor și la relevanța unor astfel de măsuri în contextul globalizării și al diversității culturale.
