Proiect de schimbare a buletinelor românești. Cărțile de identitate vor putea fi primite încă de la naștere

Actualele acte de identitate vor fi înlocuite cu unele electronice, cu cip, cu excepţia cazurilor în care titularii refuză acest lucru din motive religioase sau de conştiinţă, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică de MAI.

Cărţile de identitate vor fi schimbate cu cărţi electronice, care pot fi eliberate de la naştere, la solicitarea părinţilor, acestea urmând să aibă valabilitate doi ani, patru ani sau zece ani, în funcţie de vârsta titularului.

Pe cartea electronică de identitate vor fi datele titularului care sunt şi acum în actul de identitate, precum şi date biometrice, respectiv imaginea facială şi amprentele de la două degete. După introducerea cărţii electronice de identitate nu va mai fi folosit cardul de sănătate, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne, scrie News.ro

Ministerul Afacerilor Interne, susţine că acest proiect este în conformitate cu măsurile prevăzute în Programul de guvernare 2017-2020, iar implementarea lui va asigura cetăţenilor garanţii suplimentare de securitate şi instituţiilor publice şi private certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe document.

Persoanele care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză cartea electronică de identitate, vor putea obţine o carte de identitate simplă.

UP SERVICE DESPĂGUBIRI

Prin proiectul de lege se introduce, pentru prima dată, posibilitatea eliberării unei cărţi de identitate simplă sau cărţi electronice de identitate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani, la solicitarea unuia dintre părinţi. Astfel, vor putea fi eliberate cărţi de identitate cu valabilitate de 2 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, cu valabilitate de 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani şi cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani.

Cartea electronică de identitate va conţine date în format tipărit sau în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

Noile cărţi de identitate, care pot fi eliberate la cererea părinţilor şi pentru copii, indiferent de vârstă, vor conţine următoarele date:

a) datele din formatul tipărit (numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii titularului, semnătura olografă a titularului, imaginea facială, C.N.P.-ul, adresa de domiciliu), cu excepţia semnăturii olografe a titularului;

b) prenumele părinţilor titularului;

c) un certificat şi, după caz, certificate calificate, astfel cum acestea sunt definite de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică;

d) datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete, (amprentele).

Cartea electronică de identitate va asigura şi funcţionalitatea cardului de sănătate, care nu va mai fi folosit de la momentul eliberării noului document de identitate.

- Continuarea după publicitate -

Punerea în circulaţie a cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple va fi realizată eşalonat, în termen de maximum 18 luni de la data emiterii primei cărţi electronice de identitate sau a primei cărţi de identitate simple, pe măsura asigurării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu suportul tehnic necesar.

Iniţiatorii proiectului de lege spun că titularul unui document electronic se va putea autentifica on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice – bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţionale, ceea ce va conduce la simplificarea interacţiunii cu autorităţile publice, prin creşterea calităţii şi accesibilităţii serviciilor publice.

„Cartea electronică de identitate va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, în sisteme informatice terţe ale administraţiei publice, precum şi în alte sisteme informatice, stabilite prin hotărâre a Guvernului, şi utilizarea semnăturii electronice extinse bazate pe certificat calificat, în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică”, a precizat MAI.