Proverbele (limba latină – proverbium), zicătorile, vorbele de duh sau cuvintele din bătrâni sunt anonime, fiind învățături morale populare, ale căror origine este născută din experiență. Ele au o formă de obicei metaforică, exprimând un adevăr perceput, simplu. De cele mai multe ori, în diferite culturi regăsim aceleași zicale, poate cu o formă ușor modificată, dar cu același înțeles.
Vă prezentăm mai jos o serie de proverbe și zicători românești și corespondentul lor în limba italiană:
A căuta acul în carul cu fân / Cercare l’ago in un pagliaio;
A căuta de-a lungul și de-a latul pământului / Cercare per mari e per monti;
A câștiga lozul cel mare / Fare un terno al lotto;
A da bătăi de cap / Dar filo da torcere;
A da lovitura de grație / Dare il colpo di grazia;
A dormi buștean / Dormire come un sasso;
A face cât o ceapă degerată / Non valere un fico secco;
A face pe dracul în patru / Fare il diavolo a quattro;
A fi mână spartă / Avere le mani bucate;
A fi numai urechi / Essere tutt’orecchi;
A fi putred până în măduva oaselor / Essere marcio fino al midollo;
A-i da cuiva de furcă / Dare a qualcuno filo da torcere;
A împăca și capra și varza / Salvare capra e cavoli;
A împușca doi iepuri dintr-un foc / Prendere due piccioni con una fava;
A încremeni / Rimanere di sasso;
A întipări in minte / Incidere nella memoria;
A-și lua pâinea de la gură / Togliersi il pane di bocca;
A-și vedea de drum / Andare per la sua strada;
A-ți intra pe o ureche și a-ți ieși pe alta / Entrare da un orecchio e uscire dall’altro;
A lăsa pe cineva să fiarbă în zeama lui / Lasciar qualcuno cuocere nel suo brodo;
A merge totul strună / Andare a gonfie vele;
A nu înțelege nimic / Non capire un accidente;
A plăti cu aceeași monedă / Ripagare con la stessa moneta;
A plăti ochii din cap / Pagare un occhio della testa;
A povesti din fir a păr / Raccontare per filo e per segno;
A privi pe cineva de sus / Guardare qualcuno dall’alto in basso;
A promite marea cu sarea / Promettere mari e monti;
A pune capăt unei discuții / Porre fine ad un discorso;
A băga mâna în foc / Mettere le mani sul fuoco;
A pune negru pe alb / Mettere nero su bianco;
A pune paie pe foc / Gettare benzina sul fuoco;
A scăpat cu bine / Se l’è scampata bella;
A scăpa ușor și cu bine/ Passarla liscia;
A sta ca pe ace / Stare sulle spine;
Asta ar mai lipsi! / Ci mancherebbe altro!;
A te da cu capul de pereți / Urtare la testa contro il muro;
A te pune în situația altui / Mettersi nei panni altrui;
A ți se face pielea de găină / Far venire la pelle d’oca;
A vorbi clar și răspicat / Parlare chiaro e tondo;
Banul la ban trage / Soldo chiama soldo;
Bate fierul cât e cald / Batti il ferro finché è caldo;
Calul de dar nu se caută la dinți / A caval donato non si guarda in bocca;
Câinele care latră nu mușcă / Can che abbaia non morde;
Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă / Quando il gatto non c’è i topi ballano;
Chiar de-ar fi să se prăpăsească lumea… / Anche se cascasse il mondo…;
Cine caută găsește / Chi cerca trova;
Cine greșește plătește / Chi rompe paga e i cocci sono suoi;
Cine râde la urmă râde mai bine / Ride bene chi ride ultimo;
Cine s-a fript cu ciorbă suflă și-n iaurt / Chi ha inciampato nelle serpi ha paura delle lucertole;
Cine sapă groapa altuia cade el în ea / Chi scava la fossa agli altri vi cade dentro lui;
Cine se scuză se acuză / Chi si scusa si accusa;
Cine seamănă vânt culege furtună / Chi semina vento raccoglie tempesta;
Cine vrea prea mult nu are nimic / Chi troppo vuole niente stringe;Cu o floare nu se face primăvară / Una rondine non fa primavera;
Cu orice preț / A tutti i costi;
Din ce în ce mai rău / Di male in peggio;
Dintr-un foc / Al primo colpo;
După faptă și răsplată / Chi la fa l’aspetti;
E cale lungă de la a spune la a face / Fra il dire e il fare c’è di mezzo il mare;
E o chestiune arzătoare / È una questione che scotta;
Excepția întărește regula / L’eccezione conferma la regola;
Fără sare și fără piper / Senza sale né pepe;
Ferice de tine! / Beato te!
Fie ce-o fi! / Sia ciò che sia!
Foamea e cel mai bun bucătar / La fame è la miglior cuoca;
Frate, frate, dar brânza e pe bani / Fratello, fratello, però il cacio si paga;
Fuga e rușinoasă, dar sănătoasă / Fuggire è vergognoso, però salutare;
Găina bătrână face supa bună / Gallina vecchia fa buon brodo;
Graba strică treaba / La gatta frettolosa fece i gattini ciechi;
Haina nu face pe om / L’abito non fa il monaco;
În câteva cuvinte / In poche parole;
În ciuda aparențelor / Ad onta delle apparenze;
În țara orbilor chiorul e împărat / Nella terra dei ciechi beato chi ha un occhio;
Într-o clipă / In un batter d’occhio;
La drept vorbind / Per la verità;
Lumea nu s-a făcut într-o singură zi / Il mondo non fu fatto in un solo giorno;
Mai bine mai târziu decât niciodată / Meglio tardi che mai;
Mult zgomot pentru nimic / Tutto fumo e niente arrosto;
Nevoia te învață și ce nu ți-e voia / Far di necessità virtù;
Noaptea e bun sfătuitor / La notte porta consiglio;
Nu da vrabia din mână pentru cioara de pe gard / È meglio un fringuello in tasca che un tordo in frasca;
Nu lăsa lucrul de azi pe mâine / Chi ha tempo non aspetti tempo;
Nu lăsa sita veche pentru cea nouă / Chi lascia la vecchia strada per la nuova, male si ritrova;
Nu merită / Non vale la pena;
Nu s-a întâmplat cine știe ce / Non è successo un gran che;
Nu tot ce strălucește e aur / Non è oro tutto ciò che luccica;
Ochii care nu se văd se uită / Lontano dagli occhi, lontano dal cuore;
Ochii sunt oglinda sufletului / Gli occhi sono lo specchio dell’anima;
Orice rău înspre bine / Non tutto il male vien per nuocere,
Păcatul mărturisit e pe jumătate iertat / Peccato confessato è mezzo perdonato;
Pretutindeni lumea e la fel / Tutto il mondo è paese;
Rufele murdare se spală în familie / I panni sporchi si lavano in famiglia;
S-au întors teferi / Sono tornati sani e salvi;
Scopul scuză mijloacele / Il fine giustifica i mezzi;
Spune-mi cu cine te-nsoțești și-ți voi spune cine ești / Dimmi con chi vai e ti dirò chi sei;
Și cel mai frumos trandafir are ghimpi / Non c’è rosa senza spine;
Tăcerea e de aur / Il silenzio è d’oro;
Totul e bine când se sfârșește cu bine / Tutto è bene quel che finisce bene;
Ulciorul nu merge de multe ori la apă / Tanto va la gatta al lardo che ci lascia lo zampino;
Vrând s-o mai cârpească / Volendo ramendare gli strappi;
Zis și făcut / Detto-fatto.
Sursa: Wikibooks
Durere fără margini în Italia la înmormântarea Ștefaniei și a celor trei copii ai săi
Un italian s-a mutat în România și lucrează ca șofer de autobuz. „Aici e mai bine”
Durere și omagii emoționante în Italia la înmormântarea Andreei Rabciuc
Român care călătorea cu autocarul, dispărut în Italia fără urmă
Mamă româncă și cei trei copii morți în Italia. Apelul familiei îndurerate
Tragedie cumplită în Italia: Trei copii români și mama lor, morți în urma intoxicării cu fum
Lumânări și lacrimi în Italia, în amintirea româncei Andreea Rabciuc
Badantă moldoveancă, ucisă în Italia de o mașină. La volan se afla un avocat italian
Vânt puternic în Italia, un avion nu a reușit să aterizeze
O româncă din Italia a scris o emoționantă carte dedicată badantelor