Roma, lansare de carte Alina Monica Turlea: „Un vis devenit realitate”

În ziua de 26 mai, la ora 14:00, la Centrul Cultural Municipal Giorgio Morandi (viale G. Morandi), va fi prezentat volumul de poezii „La mia Quintessenza” de Alina Monica Turlea. Cartea a ieșit de sub tipar la Aletti Editore și despre tematica sa autoare spune: „«L’Amore è „La mia Quintessenza” e il sigillo di questo Universo» («Iubirea este „Chintesența mea” și sigiliul acestui Univers»).

Alina Monica Turlea a sosit în Italia cu 29 de ani în urmă, pe când abia ieșise de pe băncile școlii. S-a avântat în necunoscut alături de cel care avea să-i devină soț și s-a stabilit la Roma unde a urmat cursurile Facultății de Literaturi și Limbi Străine din cadrul Universității „La Sapienza”. S-a specializat în traduceri iar în prezent, în urma primirii unei burse de studiu, frecventează cursurile Universității Sorbona din Paris.

Sensibilă și intuitivă în percepția sentimentelor și trăirilor umane, Alina a avut amabilitatea să ne trimită câteva detalii în legătură cu primul ei volum de versuri a cărui lansare va avea loc în curând:

«Iubirea e înălțătoare și cea mai puternică forță din Univers. Iubirea e epifanie și dă sens vieții noastre pe Pământ, iubirea este redescoperirea luminii lăuntrice prin căutarea de sine

Mesajul acestui volum de poezii este Iubirea, adevărata cale spre Eternitate și sigiliul întregului Univers

UP SERVICE DESPĂGUBIRI

Iubirea este „La mia Quintessenza” și poate, un prilej de a ne redescoperi pe noi înșine așa cum suntem cu adevărat, oameni, niște suflete care au nevoie de Iubire și de Adevăr, ființe astrale cuprinse uneori de doruri.

Am scris această carte în primul rând din dragoste pentru poezie, dar și din dorința de a transmite acest mesaj, cel al Iubirii, chiar dacă, la prima lectură, veți avea impresia că unele versuri nu oglindesc acest lucru, ci mai degrabă (dez)nădejdea. Dar nu este așa. Mesajul se află printre versuri, iar fiecare cititor în parte, în funcție de bagajul cultural al fiecăruia, va găsi o nouă interpretare. În etimologia acestui cuvânt, (dez)nădejde, mai exact „nădejde”, există speranță. La fel de importantă.

Cele mai multe poezii au fost compuse la începutul sejurului meu la Paris, unde mă aflu cu o bursă de studiu la Sorbona

În acele momente de introspecție, de căutare lăuntrică, am realizat cât de important este să ai pe cineva lângă tine, suportul său moral și căldura sufletului. Da, acest volum l-am dedicat soțului meu, omul care îmi este alături de douăzeci de ani. În aceste versuri e o percepție proprie despre viață și pe care am încercat să o transpun cât de bine am crezut, mânată parcă de o chemare irezistibilă venită din adâncul sufletului meu.

După cum ați observat, cred, cartea a fost scrisă exclusiv în limba italiană

Așa am simțit, scrisului nu i se comandă. Atunci când te simți inspirat, scrii. Limba în care o faci nu cred că e relevantă, ci mai degrabă mesajul care va ajunge la cititor. Nu există o versiune în limba română, deocamdată. Limbajul este simplu, nimic de academic. Volumul acesta de poeme e pentru toți cei îndrăgostiți de poezie și nu numai. Este un vis devenit realitate și sper să aducă o picătură de magie, un moment unic și emoții intense.
Volumul „La mia Quintessenza” este o „mărturie” ce va rămâne peste ani și ani, și care sper să fie deschis, iar și iar, cu aceeași emoție ca la prima lectură.»

Il mondo (poezie din volumul de versuri „La mia Quintessenza”)
Oggi non scrivo,

dipingo:
nell’angolo di un foglio
ho messo la fiamma gialla di un enorme arcobaleno –
ho fatto un infuso di silenzio,
poi ho dipinto alcune ali di angeli bianchi,
che vegliano i nostri giorni e le nostre notti.
In cima ho dipinto il cielo,
l’ho tatuato con lentiggini dorate sulle guance e fiori di luna.
Frammenti di raggi di un dolce sole
riempivano il foglio,
scioglievano ogni traccia di oscurità.
Per qualche istante,
un profumo di candidi petali mi ha colpito le palpebre,
l’ho gettato a caso insieme ad alcuni spruzzi di pensieri puri
e un mucchio di sogni per completare il mio dipinto.
Poi l’ho posizionato sull’ultimo gradino dell’orizzonte.

Oggi non scrivo, dipingo… il mio mondo migliore.

Turlea Alina Monica

Distribuie acest articol