O postare plină de revoltă, scrisă chiar de celebra scriitoare Irina Binder a făcut vâlvă pe internet. Aceasta și-a exprimat părerea cu privire la românii care merg în țară, în vacanță și se comportă într-un mod arogant cu angajații români de la diferite instituții.
Irina Binder relata despre un episod în care o româncă sosită din Italia folosea în vorbirea din limba română cuvinte italiene și care umilea cu un comportament arogant un tânăr ospătar:
„Sorin are 23 de ani și este ospătar. Își face meseria cu mult drag. Colegii îl iubesc pentru că este harnic, săritor și dispus mereu să ajute pe toată lumea.”, scrie Irina Binder apoi continuă adresându-se româncei abia sosite din Italia:
„Și vii tu, o țoapă cu figuri de Italia să-l umilești pe acest băiat. Vii tu, ca multe altele ca tine, venite în concediu în România și faci pe marea deșteaptă și fițoasă și, deși nu ești capabilă nici măcar să comanzi din meniu ceea ce vrei (trebuie să fii tare deșteaptă să îți uiți limba maternă în puținii ani de când lucrezi în Italia) și să ceri patata în loc de cartofi, de parcă nu ai auzit, rostit și mâncat cartofi timp de 30 de ani cât ai stat în România…
Și strâmbi din nas la orice fiindcă ție îți pute totul în rahatul ăsta de țară și trebuie să-ți validezi aerele de contesă, vorbind de sus și umilindu-i pe cei ca Sorin care, după părerea ta, îți sunt inferiori și trebuie să te slugărească și să-ți suporte apucăturile de țoapă stridentă, vulgară, grețoasă și închipuită. Che cazzo?!!!”
În apărarea românilor din peninsulă am surprins comentariul lui Nicolae Comșa, din Roma, care a recunoscut:
«Într-o zi de august am stat câteva ore la o coadă a unei instituții de administrație publică din Brașov.
Pașapoarte și buletinele nu „scad”, doar temperaturile scad, pașapoartele expiră. Orice nemulțumire se termină cu „cazzo”, „shaize”, iar funcționarul trebuie să fie poliglot. Auzim acolo cuvinte țigănești, germane, italiene, englezești, spaniole și cel mai tare sunt cele franțuzești cu care se termina conversația „merci”. Bineînțeles, ne salutăm cu „Ciao” și ne mirăm spunând „ce mișto”. Un adevărat „calabalâc” ca să zicem ceva și pe turcește. Ceea ce îi pot reproșa Irinei (o pot și demonstra) că toate aceste greseli noi diasporenii le plătim. Da, căci oriunde te-ai afla, în orice magazin, atunci când îți scapă porumbelul” și spui „cazzo” sau „aufidersen”, prețul se dublează. Oriunde, la frizerie, la coafor, la alimentară, în piață sau la dentist. Așa că, chiar dacă uneori greșim, nu ni se poate reproșa că nu plătim pentru asta. Ba chiar plătim dublu. Eu, câteodată, mai trișez și încerc să nu mă dau de gol, dar în primele zile nu prea îmi reușește.»
