Pe 24 iunie, în ziua de Sânziene și de sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, o româncă pe nume Maria Savu, originară din satul Nazna, județul Mureș, care a locuit o perioadă de timp în Italia, a inaugurat un muzeu în şura din gospodăria părintească, în care a expus tot felul de obiecte tradiţionale, în special cămăşile populare confecţionate de mama ei. Maria a declarat pentru Agerpres că şi-a redescoperit dragostea pentru portul nostru tradițional în timp ce era departe de ţară.
Ziua de 24 iunie este și sărbătoarea internațională a Iei românești, iar din expoziția româncei noastre nu lipsește această piesă de veșmânt tradițional.
„Am lucrat în Italia un timp şi, datorită ieşirii şi văzând cât de uniţi erau acolo românii, indiferent din ce zonă a ţării eram, ne-am simţit mai români. Şi când am văzut cu cât drag ne uneam şi adunam acolo puţinul pe care îl aveam, în urma acestei experienţe am hotărât să vin şi să fac acest muzeu pe care îl las deschis pentru oricine trece pe la poarta mea. Poate să intre oricând să îl vadă, aici, în şură”, a spus Maria Savu.
Despre ideea sa de a deschide un muzeu în șura gospodăriei, femeia a mărturisit:
„Mama este o vestită ţesătoare de covoare. Ca şi mama, pentru a nu se pierde tradiţia, m-am hotărât să fac o expoziţie în şură cu toate lucrurile ţesute, covoare, prosoape, inclusiv ii.
Războiul de ţesut nu i-a lipsit niciodată mamei din casă şi nici nu vreau să dispară. Acum îl am şi eu, am învăţat-o pe fiica mea, încerc să duc tradiţia mai departe şi să ajut copiii care nu ştiu ce înseamnă această tradiţie, nu ştiu cum se ţese un covor, cum se coase o ie sau cum se pune o mărgea pe o cămaşă. Încerc să le expun copiilor cum arată lucrul de mână.
Muzeul din şură are în jur de 30 de lipidee (covoare, n.r.), cum se spune pe la noi, pe care le-am expus – dar nu am avut loc pentru toate – mai am cindee, adică prosoape cusute şi de mine şi de alte persoane din sat. Mai am aici străiţuca pe care am purtat-o la şcoală, clasele I-IV, o păstrez cu drag şi, de câte ori o văd, îmi aduc aminte cu drag de anii de şcoală.
Cămăşile sunt ţesute de mama, la război, pentru că noi, în sat, am avut o echipă de dansatori pe vremea mamei şi mama a ţesut cămăşile pentru costumele populare pentru toată echipa, să fie la fel.”
În expoziţia sa, românca a expus numeroase lucruri vechi, din familie, cum ar fi lada sau cufărul cu care au plecat în armată atât bunicul ei, cât şi tatăl ei.
„La aceste lăzi, în ziua de astăzi, nimeni nu le mai dă valoare, dar pentru mine au. Farfuriile, sunt peste 50 de bucăţi, le-am primit de la cei care nu le-au mai folosit, fiindcă sunt vechi, dar pentru mine toate au însemnătate.
Vin localnicii şi aduc obiecte, inclusiv pantaloni de costum popular bărbătesc, cioareci, aşa le zicea, erau ţesuţi la război. La fel cămaşa şi cheptarul care se purta mai demult. Acum nu se mai ştie ce e acel cheptar, este un fel de vestă făcută din lână”, a spus românca noastră.
Maria Savu a confecţionat şi câteva coroniţe din flori de sânziene şi a invitat copiii din sat pentru a le explica semnificaţia acestui obicei și pentru a le arăta expoziția sa.
„Am adus copilaşii să vadă acest muzeu şi, pentru a-i face fericiţi, le-am făcut câte o coroniţă cu flori de sânziene şi le-am explicat ce semnificaţie are. Ocazia de Sânziene, ar fi trei sărbători, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele şi ziua iei.
Ţin minte coroniţele, când eram tânără, le făceam şi le aruncam pe casă şi, dacă coroniţa rămânea pe casă, în anul respectiv ne măritam, dacă pica jos, însemna că mai stăm un an. Coroniţele şi ia au o mare semnificaţie pentru noi.
Faptul că purtăm această ie cu drag ne face să ne simţim români adevăraţi şi atunci când ai luat ia pe tine, ştii că eşti român”, a declarat Maria Savu.
