Scrisori de la cititori: „Să vă povestesc despre sărbătoarea școlii din orășelul nostru italian”

Participarea și implicarea societății civile în buna funcționare a instituțiilor este primordială într-o țară dezvoltată iar un exemplu de acest fel ni-l relatează Vasile Mihali, un român rezident la Castelnuovo Rangone, în provincia Modena din nordul Italiei. Conaționalul nostru, împreună cu familia, a participat ca voluntar la „Festa delle scuole” (Sărbătoarea școlilor) în cadrul căreia, de la grădinițe până la școlile gimnaziale, copiii și părinții se întâlnesc cu intenția de a strânge fonduri pentru îmbunătățirea condițiilor din instituțiile frecventate de ei. Sunt organizate jocuri pentru copii, spectacole cu muzică și cine caritabile.

Despre această sărbătoare, Vasile ne scrie:

Vreau să vă povestesc un pic despre cum se organizează aici o „sărbătoare” absolut bazată pe voluntariat și cred că ar putea fi un exemplu și în Romania. Ceva asemănător îmi amintesc că se organiza și în școala generală din satul unde am crescut dar la dimensiuni mult mai mici, părinții aduceau suc de soc și o prăjitură, le vindeau, iar banii obținuți rămâneau în fondul școlii, vorbesc de anii ’86-’88.

Aici, în Castelnuovo Rangone, a devenit deja o tradiție. De peste 20 de ani se organizează „Sărbătoarea școlilor” unde sunt adunate fonduri din muncă și participare voluntară, bani care se împart la toate școlile și grădinițele din oraș în funcție de necesități și de cât au contribuit părinții la organizarea și buna desfășurare a evenimentului.

„Sărbătoarea școlilor” începe de joi și durează până duminică seara.Totul este pe bază de voluntariat, se formează o echipă de voluntari permanenți la care se adaugă și noii veniți sau cei ocazionali. Se alege un grup de conducere, se stabilește un program de desfășurare, apoi se începe munca. Se montează corturi, tarabe, scena pentru spectacole, un restaurant pune la dispoziție curtea și bucătăria, firmele din zonă donează diverse produse: carne, vin, legume.

- Continuarea articolului după publicitate -

Ce e mai frumos, este că la acțiuni se întâllnesc între ei și muncesc cot la cot părinți din toate categoriile sociale, mari patroni cu muncitori simpli, directorii cu cei care fac curățenie, socializează împreună și ajută școlile să își completeze necesitățile. Anul trecut, de exemplu, au strâns vreo 18.000 de euro, au cumpărat la grădinița unde avem noi fetița leagăne, topogane, mobilier, rechizite. Anul acesta vor să cumpere calculatoare și alte lucruri necesare.

Noi, eu împreună cu soția și fetița, am reușit să mergem doar duminică, muncim amândoi și avem puțin timp liber dar am fost în trei seri să mâncăm la ei, preț accesibil (mult mai ieftin ca la un restaurant) și mâncarea bună. Banii au mers, bineînțeles, la fondurile adunate.

Am avut intenția și am încercat chiar să aducem niște dansatori populari de la o asociație românească de aici, din zona noastră, dar nu am reușit. Organizatorii erau încântați de idee dar dansatorii noștri nu au putut veni. Speram în sufletul meu să fie mult mai mulți români interesați să dea o mână de ajutor dar cred că am fost singurii și la voluntariat și la masă. De aceea îmi reconfirm părerea, vrem ca ei dar facem ca noi.

Chiar ar fi sărăcit o familie să plătească 25-30 euro pentru o cină, bani care ar ajunge la școli și grădinițe, acolo unde poate merg și copiii lor? Chiar nu își puteau găsi 2-3 ore libere să participe ca voluntari pe la ce era de făcut la buna desfășurare a sărbătorii? Mi-aș dori ca anul viitor o să fie mai mulți români interesați, poate voi reuși să aduc un ansamblu folcloric și să le demonstrăm că nu suntem o nație de hoți, că avem o istorie, o cultură, că am venit în Italia să muncim cinstit și să trăim decent.

Gianluca, un italian, ajută la organizarea „Sărbătorii școlilor” de 17 ani și vine în continuare chiar dacă, între timp, copiii lui au terminat gimnaziu și sunt în alt oraș, la liceu. Acum, sunt sigur că dacă ar veni un partid politic din România care să dea trei mici și-o bere s-ar fi înghesuit și românii din zonă, și-ar uita cu toții de ce suntem plecați din țară. Și s-ar fi găsit și ceva dansatori populari, poate și ceva cântăreți dornici de un pic de imagine. Dar așa, la voluntariat nu se prea înghesuie românii de aceea iarăși zic: vrem ca ei dar facem ca noi!

Susține publicația noastră!

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Mai multe articole mai jos