Localitatea Faraoani din județul Bacău, satul fără tineri și fără bărbați, este considerat de tvr.ro „polul emigrației” din țara noastră. Din această mică localitate românească au plecat în ultimii ani la muncă peste hotare, peste 2000 din 3.932 de locuitori conform recensământului efectuat în 2011.
Cei mai mulți dintre ei au luat drumul Spaniei și al Italiei iar mirajul străinătății a început să-i ademenească pe cei din Faraoani începând încă din anii ’90. Primii care au plecat ţineau, printre acte, scrisori de la preotul satului si de la primar în care se spunea că sunt oameni serioși, își plătesc datoriile la stat, sunt cinstiți și muncitori. Era un fel de recomandare prin care ar fi dovedit autorităţilor italiene sau spaniole că sunt buni cetăţeni, astfel de recomandări erau însă folosite pe timpul când era necesară o viză de intrare în aceste țări.
Faraoanii, serioși și harnici, s-au pus pe muncă și au trimis bani frumoși acasă, și-au construit case și și-au întemeiat chiar și afaceri locale. Aproape toți cei care au plecat au în plan să revină în țară. Până atunci, ei muncesc din greu pentru a economisi bani pe care să îi investeasca într-o casă frumoasă care să îi aștepte la întoarcere.
Banii trimişi în Faraoani, au ajutat enorm și bugetul comunei. Taxele sunt plătite aproape sută la sută şi nu există asistaţi social.
În acest moment mai bine de o treime din locuitorii comunei sunt plecaţi în străinătate și întrețin bunăstarea satului de unde au plecat. Nu există familie care să nu aibă pe cineva departe, în străinătate, la muncă.
Viața la țară în România este extrem de dificilă, comparativ cu oricare alte state membre ale UE. Unul din doi români care trăiesc în mediul rural se află sub spectrul sărăciei și al excluziunii sociale, conform raporturilor Eurostat.
