Tradiții și superstiții la români în ziua de Mucenici. Ce trebuie să faci pe 9 martie

Sfinții 40 de mucenici sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă în fiecare an, pe data de 9 martie.

Legenda celor 40 de mucenici

Cei 40 de mucenici din Sevastia erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman Licinius (308 – 324). Trei dintre ei, Chirion, Candid și Domnos erau foarte pricepuți în studiul Scripturilor.

În anul 320, aflând despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Refuzând, au fost întemnițați timp de 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri. În cele din urmă, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei, iar moaștele lor au fost răspândite la diverse biserici din spațiul ortodox.

Obiceiul celor 40 de pahare de vin

În această zi, se obișnuiește ca bărbații să încerce să bea 40 de pahare de vin. Se spune că cine reușește să ducă la bun sfârșit acest obicei, va fi sănătos tot anul. De asemenea, atât adulții, cât și copiii, trebuie să guste din mucenici și din vin, cel din urmă fiind un simbol al sângelui celor sacrificați.

În ziua Mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinților, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși.

În Moldova, mucenicii, numiți sfințișori, au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.

În Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.

În Muntenia, pe lângă brădoșii obișnuiți, se face o Uitata pentru morți, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului și care este dedicat celor morți care pe timpul anului au fost uitați.

Tradiții și superstiții de mucenici

1. Potrivit tradiţiei populare, femeile duc la biserică mucenicii în formă de opturi. Aceştia sunt  binecuvântați, iar apoi sunt consumaţi în familie și dați de pomană, în cinstea celor morți.

2. În această zi se termină ciclul celor „nouă babe” (Baba Dochia moare și se transformă în stâncă) și începerea șirului „zilelor moșilor”, ce marchează începutul zilelor agricole.

3. Bătrânii, înarmaţi cu bâte sau cu maiuri lovesc pământul, încercând prin această acţiune magică să trezească forţele adormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale. În ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi şi fete, în scopuri de purificare a trupului.

4. Se pomenesc morții în biserică, iar o parte din bucate sunt duse în cimitire, la mormintele celor dragi, însoțite de flori și lumânări.

5. De Mucenici nu se lucrează: în tradiția populară se spune că, dacă vrei să fii sănătos tot anul, nu trebuie să munceşti în această zi altminteri vei fi pedepsit de sfinţi cu 40 de săptămâni de boală.

6. Ziua Mucenicilor este și un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă va ploua în această zi, va ploua și de Paște.

7. În comunitățile rurale, există obiceiul de a se scoate plugul la arat, ziua de 9 martie fiind un simbol al începutului unui nou an agricol.

8. Nu trebuie să uităm că toți oamenii care nu au nume de sfinți își serbează onomastica de Mucenici.

După tradiția geto-dacică au fost 44 de mucenici, atâtea fiind și zilele dintre 9 Martie și 23 Aprilie. În unele zone, există până astăzi credința, ca acești sfinți au fost 44. Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, unde se vorbește de ziua celor 44 de Sfinți. Însă, tradiția creștină afirmă că au fost 40 de mucenici.

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Te-ar mai putea interesa

Publicitate
Susține publicația noastră!