„Recrutau conaționali din România, mulți dintre ei într-o stare extremă de sărăcie, analfabeți sau legați de un raport de rudenie cu ei, pentru a-i exploata într-o muncă distrugătoare în agricultură, pe câmpurile din preajma localității Ragusa, făcându-i să trăiască în sclavie.”
Așa începea comunicatul de presă al Poliției de Stat din Italia, emis la data de 6 iunie 2018, prin care se anunța arestarea a 5 persoane, ca urmare a operațiunii numită de polițiștii italieni „Boschetari”.
La acea dată fuseseră arestați numiții Milea Lucian, născut în România și în vârstă acum de 43 de ani, Iordan Monica – în vârstă de 33 de ani, Munteanu Marian – 33 de ani, Oprea Alice – 33 de ani, Oprea Marian – 39 de ani. Ulterior, autoritățile italiene l-au pus sub arest și pe numitul Doru Milea, în vârstă de 39 de ani, care s-ar putea spune că era cel care conducea operațiunea împreună cu Lucian Milea, judecând după numărul de ani de închisoare primiți drept condamnare.
Lucian Milea a fost condamnat în luna decembrie a anului 2019 la 20 de ani de închisoare, iar după gratii au ajuns atunci și Monica Iorda, condamnată la 17 ani și 8 luni de închisoare, precum și Alice Oprea care a primit o pedeapsă de 10 ani.
În urmă cu câteva zile, Tribunalul din Catania i-a condamnat și pe ceilalți trei membri ai grupului infracțional, Doru Milea primind aceeași pedeapsă ca și Lucian Milea, 20 de ani de închisoare. Marian Oprea, în schimb, a fost condamnat la 13 ani și 9 luni de închisoare, în timp ce Marian Munteanu a fost condamnat la 13 ani.
„Victimele erau atrase în Italia prin înșelăciune, cu falsa promisiune că vor avea un loc de muncă și o cazare decentă. Apoi s-au trezit lipsite de orice libertate de a-și negocia condițiile de muncă și de trai”, au relatat polițiștii italieni.
Operațiunea „Boschetari” a luat viață în urma unei plângeri depuse de unul dintre bărbații români exploatați de infractorii menționați mai sus. Acesta le-a descris polițiștilor o situație dramatică în care mai multe persoane trăiau într-o mizerie extremă, în niște locuințe improvizate, fără curent electric, de multe ori și fără mâncare, fără a fi plătiți pentru munca depusă și, mai ales, fără a avea libertatea de a se întoarce în România.
„Victimele erau supuse frecvent unor rele tratamente de tot felul, atât fizice, cât și psihice: cei care se răzvrăteau sau încercau să fugă erau agresați și, adesea, pentru a-și plăti datoriile, grupul infracțional le obliga pe tinerele femei, unele chiar și minore, să se prostitueze”, au mai transmis polițiștii în comunicatul lor.
„Aceste persoane se regăseau, așadar, în fața unei situații de reală robie. Nefiind plătite pentru munca depusă și fiind private de documentele de identitate, nu puteau lua legătura nici cu apropiații din țară, nici cu localnicii din zona în care se aflau. Izolate, fără bani și, în special, fără documentele personale, niciuna dintre ele nu avea posibilitatea de a părăsi Italia”, se arată în încheierea comunicatului.
