Ziua păcălelelor sărbătorită la 1 aprilie are o istorie îndelungată. Sărbătoarea farselor este veche de câteva secole. O ipoteză istorică ce face referire la Ziua Păcălelilor pare a fi un fragment dintr-un poem flamand, care datează din 1539, în care un bărbat şi-ar fi păcălit servitorul chiar într-o zi de 1 aprilie. Alte referinţe la ziua de 1 aprilie se regăsesc în operele artiştilor din Marea Britanie sau Franţa.
Geoffrey Chaucer, în Caterbury Tales, scria în 1329 povestea cocoşului îngâmfat Chauntecleer, care este păcălit de o vulpe. Povestea este datată „la 32 de zile după martie”, cel mai probabil referindu-se la logodna regelui Richard al II-lea cu Ana de Boemia, însă data a fost interpretată greşit, ca fiind a 32-a zi din martie, adică 1 aprilie. John Aubrey scria şi el despre „Ziua sfântă a păcălicilor”, care are loc pe 1 aprilie.
O altă explicaţie pentru stabilirea Zilei Păcălelilor a fost dată de profesorul de istorie Joseph Boskin, de la universitatea din Boston. Acesta susţine că, în timpul împăratului Constantin cel Mare, un grup de bufoni au venit la curte şi i-au spus acestuia că ar putea să conducă imperiul mai bine decât el. Împăratul, amuzat, l-a lăsat pe unul dintre ei să fie împărat pentru o zi, iar acesta a dat un edict prin care a stabilit ca o zi pe an să fie dedicată Zilei Păcălelilor.
Ziua păcălelelor, legată de schimbarea calendarului
Una dintre ipoteze spune că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie.
După schimbarea calendarului gregorian, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea, oamenii au avut iniţial probleme de a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiţi „păcălici de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri haioase.
Iată câteva dintre cele mai cunoscute păcăleli care au făcut istorie:
De-a lungul anilor, presa internaţională a făcut farse de 1 aprilie care au fost apreciate de cititori.
În 1957, postul de televiziune britanic BBC a difuzat un reportaj detaliat despre recolta foarte bună de spaghetti din livezile de arbori de spaghetti din Elveţia. Reportajul a avut un succes uriaș, sute de telespectatori au sunat la redacție întrebând cum ar putea obține și ei un copac de spaghetti să-l planteze în curte.
Nici suedezii nu sunt mai prejos când vine vorba de farse. În 1962, la postul național de televiziune suedez, doi fizicieni au explicat audienței cum își pot face singuri televizoare în culori dacă întind un ciorap de damă, de nailon, peste ecran. Ei au descris în termeni științifici cum are loc refracţia luminii în fibrele de nailon, exact ca-n tubul catodic al televizoarelor color. A urmat un val de reclamații furioase din partea telespectatorilor dezamăgiți că metoda n-a funcţionat. Televiziunea color a apărut în 1970.
În 1976, un reputat astronom britanic a explicat la Radio BBC 2 că din cauza unei alinieri istorice între planetele Pluto, Jupiter și Terra, gravitaţia pe Pământ urmează să fie redusă în mod semnificativ. Astronomul le-a cerut ascultătorilor ca fix la 9:47 să sară în sus ca să experimenteze imponderabilitatea la ei acasă. Liniile telefonice s-au umplut ulterior de ascultători care au descris convingător că au simţit reducerea gravitaţiei exact la ora precizată.
În 1998, lanțul american de fast-food Burger King a publicat reclame în toate marile ziare pentru a anunța că a pus în vânzare hamburgerul pentru stângaci, în care toate ingredientele și condimentele sunt rotite cu 180°, astfel încât să se poată bucura de ele în mod corect și stângacii. S-au format cozi mari. Clienții voiau să se asigure că primesc hamburgerul corect și că nu se încurcă comanda lor – hamburgeri pentru stângaci livrat dreptacilor.
În 2013, armata americană a anunțat că începe să înroleze și pisici, nu doar câini, în rândul trupelor speciale. Anunțul publicat în Jurnalul Oficial al armatei preciza că se caută pisici sănătoase, agile şi capabile să sară cel puțin doi metri și jumătate înălțime, care vor fi folosite și antrenate să zgârâie, muşte şi să scuipe inamicii.
În 1977, The Guardian a realizat un material amplu despre San Serriffe, o mică ţară situată în Oceanul Indian, formată din mai multe insule şi care are forma semnului punct şi virgulă. Telefoanele redacţiei au sunat toată ziua, cititorii dorind să afle informaţii despre ceea ce părea un loc perfect de vacanţă, însă toţi au fost dezamăgiţi când au aflat că era vorba doar de o farsă.
Pe data de 1 aprilie 1987, în cotidianul britanic Daily Mirror apărea o ştire care trebuia să şocheze lumea politică din întreaga lume: prim-ministrul Regatului Unit, Margaret Thatcher, şi liderul Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, trăiau o poveste de dragoste. Ziariştii aveau şi o dovadă în acest sens: o fotografie cu cei doi stând la o masă şi alintându-se. Opinia publică a fost şocată la acea vreme să afle că Doamna de Fier, fiind femeie căsătorită, a putut face acest gest. Într-un final, reprezentanţii presei au dezvăluit faptul că cele două persoane surprinse în imagine erau, de fapt, sosii ale celor doi lideri politici.
În unele cazuri, răspândirea sărbătorii păcălelilor a avut un efect contrar. În loc să stârnească amuzamentul, unele publicaţii i-au făcut pe cititorii lor să nu mai aibă încredere în materialele publicate pe 1 aprilie.
