Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în întreaga lume la 10 decembrie. La această dată, în 1948, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Declaraţia stipulează că toţi oamenii s-au născut cu drepturi egale şi inalienabile şi cu libertăţi fundamentale. Ulterior, Declaraţia a fost completată cu: Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenţia internaţională asupra drepturilor politice şi civile (1966), Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979), Convenţia împotriva torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheidului (1985), Convenţia drepturilor copilului (1989) etc.
Sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a adus în atenţia liderilor lumii şi problematica respectării drepturilor omului. Organizaţia înfiinţată în cadrul conferinţei de la San Francisco din 1945, ONU, a avut de la început printre atribuţii respectarea drepturilor omului, în paralel cu menţinerea securităţii şi păcii la nivel internaţional.
În baza rezoluţiei 423 (V) din 1950, Adunarea Generală a ONU a invitat toate statele şi organizaţiile interesate să marcheze la 10 decembrie „Ziua internaţională a drepturilor omulu”. Adunarea Generală a ONU a făcut apel către toate statele membre ale ONU să promoveze şi să asigure recunoaşterea şi respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor omului.
Anul 2020 marchează și împlinirea a 70 de ani de când a fost deschisă spre semnare Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Prin mecanismul creat de Convenție, în centrul căruia se află Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, Europa beneficiază de un puternic sistem internațional de protecție a drepturilor omului. În decursul ultimilor 70 de ani, Convenția și-a extins sfera de acțiune pe întreg continentul, protejând astăzi drepturile și libertățile fundamentale a peste 830 milioane de oameni din cele 47 de state membre.
În această perioadă marcată de provocări multiple pe fondul pandemiei de COVID-19 și a impactului acesteia, situaţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale a fost serios afectată, prin adâncirea inegalităţilor şi creşterea vulnerabilităţii unor categorii sociale. Este necesară abordarea acestor probleme globale prin acţiuni comune, solidaritate şi cooperare. În plus, o altă preocupare la nivelul comunității internaționale este și intensificarea manifestărilor rasismului, ale xenofobiei și ale discursului instigator la ură.
Uniunea Europeană și, implicit, România, în calitate de stat membru activ și responsabil, și-au confirmat angajamentul de a contribui la răspunsul global la pandemie prin promovarea coordonării în toate forurile multilaterale relevante, inclusiv cooperarea cu ONU, OMS, Consiliul Europei, OSCE și organizații regionale.
În recentul Plan de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru 2020-2024, se reafirmă angajamentul ferm al UE de a promova în continuare valorile universale în beneficiul tuturor, în baza principiului fundamental că nimeni nu ar trebui lăsat în urmă și că niciun drept al omului nu ar trebui ignorat.
