23 august – cum sărbătoreau românii această zi înainte de 1989 și care este semnificația istorică a zilei

Vreme de zeci de ani, 23 august a fost Ziua Naţională a României socialiste. Această zi, a rămas în mintea românilor drept cea mai importantă sărbătoare comunistă, atunci când se organizau tot felul de activităţi în cinstea Partidului, a lui Nicolae și Elenei Ceauşescu. Elevii, artiştii, dar şi muncitorii din uzine, participau cu toții la demonstraţiile în cinstea cuplului dictatorial.

Ce a însemnat momentul 23 august 1944 și cum l-au transformat comuniștii în sărbătoare națională

În 23 august 1939 se semna la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov care marca istoria europeană şi, prin protocolul secret, afecta direct România, ducând la ruperea Basarabiei din trupul ţării. În 23 august 1944 România trecea de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial, întorcând armele împotriva Germaniei naziste. Timp de 45 de ani, ziua de 23 august a fost sărbătoare naţională comunistă, cu semnificaţie puternic ideologizată.

Potrivit propagandei oficiale, această zi semnifica entuziasmul românilor în drumul lor spre construcţia mereu amânată a unei societăţi perfecte, comuniste. În fapt, prima paradă de 23 august a avut loc în 1945, în plin conflict între Regele Mihai, aflat în grevă, şi guvernul comunist Groza, sprijinit de trupele de ocupaţie sovietice şi recunoscut de anglo-americani. Iar după abdicarea forţată a regelui, 23 august a însemnat pe rând omagierea Armatei Roşii şi a URSS, apoi a Partidului Comunist Român şi a liderilor săi. În cele din urmă sărbătoarea de 23 august a fost dedicată glorificării dictatorului Ceauşescu.

Demonstrații propagandistice pe tot teritoriul țării, menite să aducă elogii familiei Ceaușescu

„Ziua de 23 august era sărbătoarea naţională a României înainte de 1989. Tânăra generaţie ar trebui să ştie cât de mult se muncea pentru aceste demonstraţii care aveau loc pe stadioane. Era un adevărat show de preaslăvire a conducătorului”, descrie profesorul de istorie Mihai Manea, citat într-un articol de către România Liberă, atmosfera de pe 23 august.

„Îmi amintesc că trebuia să trec prin Piaţa Aviatorilor unde era tribuna oficială îmbrăcat în trening roşu cu un stindard uriaş în spate. Era atât de mare şi de greu că trebuia să îl ţin cu ambele mâini. Am repetat de zeci ori traseul şi mişcările. Tovarăşii activişti erau foarte atenţi ca totul să iasă perfect”, povesteşte profesorul Manea.

După ce se termina demonstraţia, românii începeau petrecerea

„Pe drum erau tonete cu mici, eugenii şi Pepsi. După ce s-a terminat totul, am abandonat steagurile şi ne-am dus la tonete. Cu toate acestea, nimeni nu ne-a întrebat a doua zi unde erau steagurile. Exista o dedublare: mă duceam la demonstraţie, dar în momentul în care simţeam că totul s-a terminat voiam să mă bucur de acea zi: 23 august după amiaza însemna tarafuri şi grătaruri. Probabil o imagine idilică pentru mulţi dar cei care au muncit pe stadioane în perioada comunistă nu vor uita niciodată această sărbatoare”, afirmă Manea.

În prezent, majoritatea tinerilor din România nu cunosc semnificaţia zilei de 23 august. Profesorul de istorie consideră că românii şi-au pierdut simţul civic.

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Te-ar mai putea interesa

Publicitate
Susține publicația noastră!