În Monitorul Oficial nr. 485 din 27 iunie, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 405/2017 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru românii de pretutindeni pentru perioada 2017-2020.
Strategia pentru românii de pretutindeni este un document întocmit de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și se dorește a fi un plan de măsuri care să vină în ajutorul cetățenilor români din străinătate.
Potrivit documentului, autoritățile din țara noastră spun că 4 milioane de români sunt plecați peste hotare, cele mai mari comunități aflându-se în Italia, aproximativ 1.150.000 de români înregistrați oficial și Spania, cu peste. 900.000 cetățeni români. Iar numărul celor care părăsesc România crește constant și vertiginos. În 2015, de pildă, a crescut cu 7% față de anul anterior.
Autoritățile mai spun că în acest moment se înregistrează o ”schimbare a orientării celor care pleacă din România dinspre Europa de Sud (Italia, Spania, Portugalia, Grecia) spre Europa de Vest (Franța, Marea Britanie) și de Nord ( Germania, Danemarca, țările scandinave).
Obiectivele relației dintre statul român şi diaspora pentru următorii 3 ani, așa cum au fost decise de Executivul de la București și prezentate în Strategia naţională pentru românii de pretutindeni, sunt următoarele:
- sprijinirea predării limbii române în comunități;
- finanțarea și promovarea unei componente culturale și spirituale, manifestată, în general, prin sprijin financiar acordat bisericilor românești din străinătate;
- suport pentru integrarea românilor în comunitățile în care ajung și apărarea drepturilor românilor de pretutindeni.
- înființarea unor instituții de presă în țările cu importante comunități românești. Posibilitatea de a trimite jurnaliști de la Televiziunea sau Radioul de stat, care ar urma să-i instruiască pe viitorii jurnaliști din diaspora.
Printre instituțiile pe care se bazează Guvernul în aceaste acțiuni se află Institutul Cultural Român (ICR), Biserica Ortodoxă Română, Televiziunea Română, Radioul public, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, ambasadele României sau asociațiile românilor de pretutindeni.
Strategia stimulează dezvoltarea asociațiilor de români din diaspora, prin înființarea unor organizații de femei și de tineri în special.
“Principala cauză a lipsei de reprezentativitate și participare civică a comunității provine din lipsa de unitate a românilor, care de cele mai multe ori nu reușesc să identifice lideri reprezentativi, apți să se impună atât în fața comunității cât și, mai ales, în fața majorității.
În comunitățile din Occident, unde se concentrează comunități mari de români, elita «tăcută» a comunității – medici, ingineri, studenți, arhitecți, oameni de afaceri importanți – preferă succesul personal și integrarea cât mai profundă, până la asimilare, cu majoritatea, nedorind să se implice în viața comunității, cu efecte asupra unității românilor, a capacității lor de emancipare și modului de relaționare a acestora cu majoritatea populației din statul de reședință”.
Documentul mai notează:
„Autoritățile române oferă românilor de pretutindeni un sprijin concret în ce privește integrarea lor în societățile statelor de reședință și participarea la viața socială, economică, culturală a acestora. Acest sprijin include exprimarea interesului politic faţă de autoritățile statelor de reședință, ca o componentă a relațiilor bilaterale, asumarea în planul politicii europene a obiectivului consolidării și dezvoltării drepturilor recunoscute cetățenilor Uniunii Europene, susținerea educației, a vieții culturale și asociative, pentru care sunt elaborate politici și programe la nivelul instituțiilor publice, sunt derulate acțiuni, alocate resurse umane și bugetare”, se afirmă în planul de acțiune al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
În Strategie se vorbește și despre procesul reîntoarcerii, care îl pune pe individ în fața acelorași dificultăți și provocări ca și cel al plecării.
”Românii care se întorc acasă au de cele mai multe ori probleme în a-și găsi o locuinţă, un loc de muncă, a obţine recunoaşterea diplomelor și calificărilor obținute în alte țări. Statul român trebuie să sprijine eforturile acestora de a se reintegra în societate, de a redeveni persoane active în România”, se arată în document.
„Adaptarea unor deprinderi și obiceiuri (uneori slab conștientizate), dobândite în străinătate (exprimarea în limba română cu accent străin), teama de concurența manifestată de românii care au rămas în țară față de cei reveniți acasă generează în unele cazuri atitudini de izolare și respingere în cadrul comunității. Aceste situații explicate de psihologia individului și a grupului trebuie atentuate de statul român printr-un efort susținut” recomandă documentul.
Printre semnatarii Strategiei pentru românii de pretutindeni se numără Andreea Păstârnac, fostul și actualul ministru delegat pentru românii de pretutindeni, fostul și actualul ministru al Muncii, Olguța Vasilescu și fostul ministru al Culturii Ionuț Vulpescu.
Textul integral al documentului poate fi citit aici.
