O misionară catolică italiană cu suflet mare, emigrată în România mulți ani în urmă, a învățat cum se produc celebrele brânzeturi italienești, a adaptat procesul de producție la condițiile țării noastre și a pornit o făbricuță artizanală împreună cu două tinere române orfane pe care le are în grijă, din dorința de a le învăța pe acestea din urmă o meserie utilă.
Asociația Curtea Culorilor s-a înființat în anul 2011, atunci când Adriana Formenti a decis să ofere un viitor pentru două tinere fără familii, și fără prea multe opțiuni de a se integra în societate. S-a mutat împreună cu ele în satul Sârbova din județul Timiș și au înființat o mică fermă agricolă, unde au început împreună să cultive, printre altele, căpșuni, ceapă sau vinete, ajutându-le astfel fetele orfane să învețe lucruri utile pentru a-și croi un viitor în viață.
Adrianei îi lipseau însă brânzeturile după retetă italiană, așa că a văzut în aceasta o oportunitate: s-a întors pentru scurt timp în Italia, unde a învățat de la producători artizanali cum să facă ricotta, tondello sau stracchino. A observat cu atenție detaliile procesului de prelucrare și, când s-a întors în România, a cumpărat două vaci „bălțate românești” și a început să le învețe pe tinere secretele brânzeturilor din peninsulă.
„Noi avem o producție mică, facem 30-40 de kg de brânză pe săptămână cel mult; poate cu timpul ne vom dezvolta. Avem zilnic 20-30 de litri de lapte producție, depinde de perioadă, și după ce îl strângem mai multe zile – nu facem brânză în fiecare zi – punem la răcitor, și după aceea facem brânză de două-trei ori pe săptămână; o dată facem iaurtul cu laptele pe care îl avem, odată facem brânza, nu lucrăm în fiecare zi. Dar pentru vânzare avem numai brânză”, spune Adriana citată de agrointel.ro.
Brânzeturile produse de Asociația Curtea Culorilor sunt trimise și în peninsulă și au reprezentat un succes în rândul consumatorilor din Italia. Și consumatorii români au început șă-și facă, treptat, o preferință pentru ele. O cafenea din Timișoara folosește brânzeturile produse de asociație la platouri și le vând doritorilor și sub formă de calupuri, iar o rețea cunoscută de supermarketuri a și propus o colaborare cu asociația timișeană.
Asociația Curtea Culorilor a Adrianei Formenti nu a pornit însă ca o afacere, ci ca un efort de reintegrare în societate a unor copii asupra cărora soarta nu le-a zâmbit în primii ani de viață. Asociația mai pregătește o casă cu spațiu pentru alte șase fete orfane; artizana și-ar dori să poată avea grijă și de mai multe, însă aceasta este limita pe care o consideră, pentru moment, acceptabilă pentru ca acestea să se simtă ca într-o familie și nu ca un cămin social, și să poată progresa către vieți normale, învățând abilități care le vor fi utile pe viitor.
„Le oferim muncă, cazare și trai. E un fel de mică familie, mai ciudată pentru că nu este familie naturală, dar într-un fel trăim împreună. În acest moment avem musafiri din Franța și din Italia care au venit voluntar să ne ajute. Fetele lucrează cu mine, trăim împreună, ne plimbăm împreună, ca o familie. Cu salariile care sunt în România, o persoană cu salariul minim pe economie n-are cum să trăiască – nu poate să plătească chirie, întreținere și tot restul. Atunci, aici au o posibilitate de cazare, mâncare, tot ce se poate într-un mediu protejat, în care persoanele le respectă pentru ce sunt, nu pentru ce au trăit când nu au putut să aleagă, pentru că asta nu e vina lor”, a precizat Adriana Formenti.
