A fost recent înființată la inițiativa sindicatului CGIL, „Camera de Muncă” din Sciacca, în Agrigento, Sicilia, care anunță o luptă deschisă angajării ilegale a lucrătorilor din agricultură și în general, exploatării forței de muncă în acest sector al economiei, predominant în sudul Italiei.
Camera de Muncă din Sciacca va avea jurisdicție asupra a 12 municipalități din zonă și va fi coordonată de Franco Colletti care declară că se va alătura liniei investigative abordată de autorități în elucidarea cazurilor de exploatare și utilizare ilegală a forței de muncă pe întinsele plantații din zona Agrigento, informează Agrigento-Giornale di Sicilia.
„În fiecare an, în provincia noastră circa o mie de lucrători ilegali muncesc în agricultură, nu numai extracomunitari, din afara UE” – spune Colletti – „fără permis de ședere, ci și cetățeni comunitari, mai ales din România. Am asistat personal la scene desprinse parcă din realitățile lumii a treia, în special în Caltabellotta” – adaugă el – „în perioada de recoltare a măslinelor, unde s-a înființat practic o tabără de corturi în suburbiile localității. Oamenii și-au construit și trăiau în niște colibe iar în piața Alcide De Gasperi era o grămadă de gunoi abandonat. Dincolo de acest episod unic, care oferă o mărturie despre gravitatea situației” – adaugă Colletti – „înțelegem necesitatea de a aborda problema în complexitatea sa și ne propunem colaborări cu Prefectura, și de asemenea, cu primăriile de sub jurisdicția noastră.”
Munca la negru acaparează de ani buni fermele siciliene. Fenomenul a luat amploare în ultimii ani, iar sindicatele de muncă din Italia au sesizat în nenumărate rânduri instituțiile statului. Din sud-estul Italiei însă, veștile nu sunt îmbucurătoare.
„Problema este că muncitorii români trăiesc aproape de sere. Dorm în foste hambare sau magazii, pereţii nu sunt izolaţi, iar pământul le este podea. Toaletele sunt afară. Muncitorii trăiesc şi dorm izolaţi, în condiţii îngrozitoare. În sud-estul Siciliei, viaţa la oraş este separată de secole de viaţa la sat. Dacă oraşul are străzile lui de lux, cu boutique-uri, terase şi restaurante de cinci stele şi magazine de firmă, româncele care lucrează în zona rurală de-abia au de-ajuns bani pentru a trăi şi pentru a trimite puţin copiilor lor şi mătuşilor sau bunicilor care au grijă de aceştia”, scria Corriere della Sera.
