Care este diferența dintre Stilul Nou și Stilul Vechi în calendar

Fiecare dintre noi am auzit de calendarul pe „stil vechi”, mai ales că unele dintre Bisericile Ortodoxe, dar şi călugării de la Muntele Athos încă îl mai folosesc. În Republica Moldova, dar şi în Rusia, se foloseşte un calendar dublu. Mai întâi este trecută data calendarului nou, fiind urmată de data calendarului religios pe stil vechi.

Pe rit vechi sunt sărbătorite aceleaşi praznice împărăteşti, sărbători şi sfinţi din calendarul pe stil nou, numai că se serbează cu diferenţă de 13 zile.

În timpuri străvechi, calendarele variau în funcție de credințele oamenilor. Asta a fost până în anul 47 î.Hr. când Iulius Cezar a creat calendarul iulian și a organizat anul așa cum îl știm. A dedicat ziua de 1 ianuarie lui Ianus, zeul Începturilor, zeul ușii, al sărbătorilor și riturilor de trecere și al fenomenelor de tranziție. Ianus avea 2 fețe, cu una privea în trecut, cu cealaltă spre viitor. Romanii au început să-și decoreze casele și să organizeze petreceri în ziua aceea. Așa a luat naștere tradiția de Revelion.

Referindu-se la calendar, expresia stil vechi se referă la calendarul iulian, predominant în întreaga Europa în Evul mediu

Calendarul pe stil vechi (iulian) a rămas în uz în unele țări până în secolul al XX-lea și mai este folosit încă de mai multe biserici naționale ortodoxe. Denumirea stil vechi este dată prin opoziție față de stilul nou care corespunde calendarului gregorian.

În Evul Mediu, liderii creștini au dorit să eclipseze Revelionul cu 25 decembrie, sărbătoarea închinată nașterii pruncului Iisus. Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian. Uneori, pentru a evita confuziile dintre cele două moduri de datare, se folosește denumirea de Stil Vechi prin comparație cu Stilul Nou, denumirea dată calendarului  gregorian.

România a adoptat oficial stilul nou, Calendarul Gregorian, pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial nr. 274 din 6 martie 1919, astfel că 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919.

De atunci încoace, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani. De aici apare diferența de 13 zile la care s-a ajuns între cele două calendare.

Pentru conversia datelor de naștere de la stil vechi la stil nou (pentru persoanele născute înainte de 1919) trebuie să se adauge 13 zile în secolul XX și 12 zile în secolul XIX.

Între Bisericile care nu au adoptat schimbarea sau „îndreptarea calendarului” se numără:

Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, la care se adaugă monahii din mănăstirile din Sfântul Munte Athos. Acestor Biserici li s-a alăturat şi o parte a credincioşilor disidenţi de la noi şi din alte Biserici, care ţin stilul vechi, numiţi „stilişti” sau „calendarişti”.

Mii de oameni, români, sârbi, moldoveni, ucraineni, ruşi şi lipoveni, sărbătoresc în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie trecerea la Noul An pe stil vechi față de cei pe stil nou care sărbătoresc Revelionul pe 31 decembrie/1 ianuarie.

Pentru cei care respectă calendarul gregorian odată cu Boboteaza, de la 6 ianuarie, se încheie sărbătorile de iarnă. Pentru cei care au rămas însă la calendarul pe stilul vechi,  calendarul iulian, în 7 ianuarie e prăznuit abia Crăciunul!

 
 
 
Formația Ritmix din Torino