Ce fac românii cu banii câștigați în străinătate?

Despre românii din diaspora se vorbește rar. Se amintește de ei în preajma alegerilor atunci când stau la coadă pentru a vota, sau de Crăciun, când umplu mașini întregi cu de toate și se întorc în țară. Și mai apar din când în când și prin statisticile care vorbesc de banii pe care îi trimit în România.

Numai anul trecut, în 2015, românii care muncesc în străinătate au trimis în ţară, prin firmele specializate în transfer de bani, 3,2 miliarde de dolari.

Românii se regăsesc pe locul al treilea în topul mondial al beneficiarilor de bani trimişi acasă din străinătate, după Ucraina şi Tadjikistan, potrivit unui raport publicat de Banca Mondială. Acestea sunt însă sume care au intrat în ţară prin canale care pot fi monitorizate, transferuri bancare sau prin intermediul companiilor specializate, volumele reale fiind mai mari, având în vedere că cei mai mulţi bani sunt aduși în țară personal.

Italia se menține pe primul loc în topul statelor de unde românii plecați la muncă trimit cei mai mulți bani, cu transferuri de 937 milioane de dolari, potrivit datelor Băncii Mondiale, citate de News.ro. În clasamentul țărilor din care se trimit cei mai mulţi bani către România urmează Spania, cu 740 de milioane de dolari, Germania, cu 422 de milioane de dolari și Ungaria, cu 208 de milioane de dolari.

Este unul dintre cele mai analizate şi mediatizate efecte ale migraţiei din România, cel constituit de banii trimiși de românii din străinătate. Românii din diaspora au menifestat prin plecarea lor, un puternic spirit antreprenorial, iar în al doilea rând, statisticile spun că că cei din diaspora sunt cei mai puternici susținători financiari ai economiei românești, prin sumele pe care le transferă anual în țară.

Specialiștii susțin că dacă o parte din aceste sume s-ar îndrepta dinspre consum spre antreprenoriat și investiții, România ar avea o altă forță economică.

62% dintre românii emigrați vor să investească în dezvoltarea unei afaceri în România, conform rezultatelor studiului despre diaspora românească realizat de Open-I Research pentru Asociația Romanian Business Leaders. Ei consideră că cele mai atractive domenii sunt turismul (50%) și agricultura (44%), însă principala barieră pe care o sesizează este gradul ridicat de corupție din țară.

În linii mari, anchetele social-economice, pun în lumină maniera diferită în care românii emigranții îşi cheltuie banii câştigaţi în străinătate:

  • Românii de la sate, se centrează pe modernizarea casei sau pe construirea unor locuințe (tip vilă) noi, dar independent de nevoile reale ale familiei;
  • Cei de la orașe, se centrează pe achiziționarea de mașini scumpe sau aparatură electronică.                                                                                                    

Ceea ce unește sau aseamănă în cazul României cele două categorii de migranţi (din sate şi din orașe) este consumul ostentativ care diferențiază esențial stilul de viață al occidentalului – protestant, de pildă, de stilul de viață al românului ortodox: primul investește banii cu prioritate în producţie, în dezvoltare economică, al doilea preferă consumul și distracția.

Există în acest sens, studii care demonstrează că sunt mai multe vile construite în România în  ultimii ani, în ciuda „sărăciei generale” decât în multe alte țări net mai bogate şi mai dezvoltate.

Sociologul francez Swanie Potot constată astfel că emigranţii români vizează să-şi facă publică reușita”. ”Dimensiunea unei case-vile nu depinde în nici un fel de nevoile locatarilor, se întâlneşte în mod curent un cuplu locuind într-o casă de 8 sau 9 camere. Anumiţi proprietari îşi păstrează vechea locuinţă, continuând să trăiască în ea”. Ca simbol al rezistenței, locuinţa este un mod de a câştiga un prestigiu social iar acest stil de viață se transmite și copiilor.

Din statististici, reiese faptul că, la români, după case și terenuri, 5% îl reprezintă cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, iar de 7%, românii fumează și beau”, a declarat Adrian Vasilescu, consultant strategie în cadrul Băncii Naționale a României, în cadrul conferinței „Diaspora și antreprenoriatul — factori decisivi pentru economia românească”.

Motivele pentru care românii s-au rezumat până acum la a trimite bani pentru consum și economii și nu i-au investit, sunt:

  • nu au suport în finanțarea activităților;
  • nu sunt informați despre oportunități;
  • nu au training sau mentorship antreprenorial;
  • nu înțeleg legislația și cum să depășească birocrația.

Odată ce vor reuși să își depășească blocajele mentale, emoționale și informaționale, românii vor putea deveni antreprenori de succes în România, dar și în diaspora. Nu doar consumatori de cărămizi, ciment şi mașini scumpe.

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Te-ar mai putea interesa

Publicitate
Susține publicația noastră!