Ce declară femeia româncă sechestrată de un italian timp de 10 ani: „povestea copiilor că a mâncat carne de om”

Îi spărgea capul și apoi îi cosea rănile cu un fir de pescuit. O ținea sechestrată și legată de pat de circa zece ani. O obliga să mănânce excrementele eliminate de el și mâncare stricată. A violat-o chiar și în timpul celor două sarcini.

Sunt doar unele dintre faptele la care a fost supusă o tânără româncă de 29 de ani, Mihaela Maricela Condrea, care a fost ținută în sclavie și violată timp de 10 ani de către un bărbat italian în vârstă de 52 de ani.

Bărbatul a fost arestat iar femeia, împreună cu cei doi copii ai săi, se află în grija asistenților sociali și a psihologilor.

Jurnalista Claudia Strangis redă pentru publicația lametino.it fragmente din declarațiile pe care femeia româncă le face către autoritățile care anchetează cazul.

Din ceea ce povestește tânăra româncă de 29 de ani anchetatorilor, reiese toată cruzimea și violența pe care ea și copiii ei au fost obligați să le suporte ani de zile. Violență care este acum redată negru pe alb în declarațiile femeii și care au făcut ca porțile închisorii să se deschidă pentru Francesco Rosario Aloisio Giordano, în vârstă de 52 de ani, din Lamezia.  Povestiri ce sunt desprinse parcă dintr-un scenariul unui film de groază, și totuși, această groază, femeia și cei doi copii ai săi au trăit-o pe pielea lor.

Nașterea primului copil

A lovit-o mereu, chiar și imediat după ce a născut primul copil, de îndată după naștere. Tânăra mamă la momentul respectiv nu avea nici măcar douăzeci de ani și tocmai dăduse naștere primului copil cu acel bărbat, dar, așa cum declară femeia, Giordano o lovise pe tot parcursul sarcinii, fără a supune-o la nici o vizită medicală, iar această atitudine agresivă a continuat și mai târziu, imediat după nașterea copilului. Care era vina ei, de ce se făcuse vinovată? Vorbise cu pacientele, colegele de salon din spitalul din Catanzaro unde tocmai născuse, iar lui, bărbatului, îi era frică să nu se afle condițiile în care o ținea și în care era condamnată să trăiască.

În ciuda copcilor cu care era cusută în urma nașterii, mai târziu îndepărtate de bărbat acasă, cu o pensetă, el a început să o bată. La trei luni după naștere, a ieșit din „casă”, dacă așa putem numi beciul în care era constrânsă să trăiască, pentru a duce copilul la primul vaccin, la Lamezia. Femeia a fost instruită să spună medicului că a venit cu o zi înainte din România și nu știa să vorbească italiana, chiar dacă ea înțelegea și vorbea bine această limbă. De fiecare dată când pleca de acasă, era forțată să stea în mașină, ghemuită, pentru a evita să fie văzută, protejată de niște perdele groase pe care bărbatul le pusese să acopere ferestrele din spate ale mașinii, pentru a evita ochii curioși.

Gelozia bolnavă a bărbatului

Pentru a „justifica” într-un fel natura sa violentă, deși justificată nu poate fi în nici un fel, Giordano acuza femeia că îl înșeală, învinuind-o în permanență de trădări inexplicabile. El ar fi vrut să-și trăiască sexualitatea într-un mod pervers, forțând-o și având acte sexuale violente cu femeia, de până la cinci ori pe zi. Când s-a întors acasă după a doua naștere, el a început să o bată pentru că, spunea el, femeia la spital ar fi avut o relație sexuală cu cealaltă femeie care era în salon cu ea și cu soțul acesteia. „Am fost bătută timp de doi ani pentru motivul acesta”, a declarat Mihaela

Maricela Condrea, Pentru a face-o să mărturisească această presupusă trădare a amenințat-o că îi va conecta curent electric la picioare, sau, cu altă ocazie, i-a strâns degetele într-un clește atât de tare încât i-a provocat o rană adâncă pe care i-ar fi cusut-o el singur apoi, cu un ac și un fir de nailon folosit la pescuit. Această trădare născută în mintea bolnavă a bărbatului a costat-o nenumărate bătăi în perioada în care femeia alăpta cel de-al doilea copil născut, o fetiță.

Își învăța fiul și fiica să-și bată mama

Unul dintre aspectele poate cele mai înspăimântătoare, erau îndemnurile pe care, așa cum povestește femeia, bărbatul le dădea copiilor, mai ales băiatului cel mare, de 9 ani, pe care Giordano îl forța să își bată mama, să o scuipe în față și să o jignească folosind cuvinte vulgare și neadecvate educației pentru un astfel de copil mic. Băiatul era amenințat că va fi supus la același tratament, dacă nu își asculta tatăl iar mama, tăcută și supusă, era nevoită să primească și umilințele din partea fiului său. Un copil de nouă ani care fusese deja obligat să participe la atrocitățile tatălui său asupra mamei care, din păcate, pentru el deveniseră pâine zilnică, făceau parte din normalitate. Un copil care fusese instruit cum să răspundă la toate întrebările despre viața privată a familiei fără să dea de gol realitatea și care se enerva și se închidea în sine, dacă întrebările cuiva din afara casei deveneau insistente. În ultima perioadă, Giordano o bătea și pe fetița de numai 3 anișori iar dacă mama și fratele ei încercau să o protejeze, primeau același tratament.

Încercările de evadare ale femeii

Fata înțelegea condițiile inumane în care ea și copiii ei erau forțați să trăiască. Anchetatorilor a declarat că a intenționat de mai multe ori să fugă, dar ideea că Giordano  ar fi putut-o găsi, o speria și mai tare decât condițiile în care era nevoită să trăiască. O amenința mereu cu moartea dacă ar fi îndrăznit să plece de lângă el. Așa, ea și fetița cea mică, pentru că băiatul frecventa școala și avea posibilitatea de a ieși, trăiau zi și noapte cu toate dificultățile legate de condițiile mizere, lipsa apei, a căldurii și curentului electric, printre șobolani și insecte. Femeia povestește cum cu ceva timp în urmă băiatului i s-a cumpărat un ghiozdan nou pentru că pe cel vechi îl roseseră șobolanii.

Ce povestea Giordano fiilor săi

Copiilor, tatăl lor le povestea, așa cum declară femeia, că a fost în război în Afganistan unde a ucis niște oameni și unde a fost nevoit să mănânce carne umană pentru lipsa de alte produse alimentare. În alte ocazii le-ar fi spus că el știa să citească gândurile și că femeia și copiii trebuiau să-l susțină să mintă că este adevărat acest lucru, că le-ar fi citit și lor gândurile, altfel ar fi primit bătaia obișnuită. Un alt lucru de care povestea bărbatul, spune femeia româncă, este cum că ar fi avut un frate geamăn pe care îl numea „nebunul” și care ar fi obligat o fată pe care o sechestra și viola, să avorteze în casă. O poveste care, de fapt, coincide cu faptele pentru care însuși Giordano a fost pedeapsit la 5 ani de  închisoare în 1995, când a fost condamnat pentru că a sechestrat timp de cinci luni o femeie tânără care a fost găsită rătăcind de una singură aproape de Falerna. O poveste înfricoșătoare despre faptele și atrocitățile pe care și acea femeie tânără fusese obligată să le suporte cu douăzeci de ani mai devreme din partea bărbatului italian, „fratele geamăn” existând doar în mintea lui Giordano, de fapt el fiind autorul acțiunilor de care povestea.

Un om nemilos, de o cruzime fără precedent

Femeia îl numește „un animal fără scrupule” și același judecător care semnează ordinul de validare al arestului  îl descrie pe Giordano ca o persoană „[…] extrem de violentă și lașă, cinică și într-adevăr, foarte sadică, incapabilă să-și controleze propriile instincte, care a supus femeia unei cruzimi și unei brutalități fără precedent.” Potrivit judecătorului, omul ar fi folosit un „tratament inuman și degradant” împotriva femeii, reducând-o „la un simplu obiect care îi aparținea”. Un bărbat, potrivit judecătorului, „înzestrat de un sadism nemilos”.

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Te-ar mai putea interesa

Publicitate
Susține publicația noastră!