România trece astăzi prin schimbări majore. Una dintre ele, cu repercusiuni nebănuite, atât pozitive, dar mai ales negative, este legată de migrația românilor peste hotare iar cel puțin pe moment, depopularea României nu poate fi stopată.
În urma migrației satul românesc are tendinţa să dispară. Oamenii visează la un trai mai bun şi nutresc speranţa că în afara ţării viaţa este mai uşoară. Satul românesc de astăzi este îmbătrânit, depopulat şi subfinanţat. „Români până la moarte” este o campanie a ziarului Libertatea care vorbește despre depopularea României și ce decurge din ea, prezentându-ne un sat românesc care este unul dintre multele din țară în care pe ulițe mai întâlnești doar bătrâni ducându-și anii și dorurile pentru copiii plecați departe.
Pe hârtie, comuna Tudora din județul Botoșani are aproape 5.200 de locuitori
Pe hârtie, doar, pentru că o treime din populație a plecat în străinătate, potrivit primarului Mihai Petria.
„Ce e tânăr, e plecat. Au rămas cei bolnavi și cei bătrâni”, spune primarul.
„E vorba despre locurile de muncă, nivelul de trai. Acolo banul are altă valoare. Alta este să lucrezi pe 1.500 de euro, alta pe un salariu minim pe economie. Este greu să se întoarcă, chiar și pe 2.500 de lei”, adaugă el.
„Un lucru inconvenient în comună aici este că, de exemplu eu, ca pensionar, dacă vreau să caut pe cineva din tineri care să vină să lucreze, nu am pe cine”, spune unul dintre săteni. Fiul său este plecat în Franța, unde antrenează o echipă de juniori în liga a doua de rugby.
„Are apartament la Suceava, că eu mi-am făcut vilă, aici, în vale. Oricum, de întors nu se mai întoarce”, insistă săteanul.
De multe ori, la etajul caselor stau fala și orgoliul, nu oamenii
În satele și comunele precum Tudora, amprenta plecărilor masive în străinătate sunt casele imense, făcute cu bani munciți în afară. Privindu-le pe rând, îți dau impresia unei competiții. De parcă toată mândria lor de români care se spetesc în străinătate se adună în turle, balcoane și uși mari. De multe ori, la etaj stau fala și orgoliul, nu oamenii.
Întrebat dacă locuiește cineva în casele cu care se învecinează locuința sa, un sătean se oprește și se uită peste umăr, în stânga, apoi în dreapta: ,,Dintr-o parte și din alta sunt plecați în străinătate. Sunt casele pustii. Pustii.”
„Câștigă bine, așa spun ei. Aici nu au găsit nimic de lucru. Dacă găseau, nu se mai duceau”, subliniază el.
La două străzi depărtare, Doina Poteraș stă în căruță și mână caii spre câmp. Înainte să se întoarcă acasă, a lucrat în Germania
Sora ei este încă peste hotare. Doina Poteraș spune despre ea că este casnică și se ocupă și de agricultură. Rezumă simplu toate activitățile de peste zi: „Fac munca grea”.
„Am fost și eu în străinătate o lună jumătate. În Germania. Tot la câmp, tot greu. Diferența e foarte grea. Dacă te duci, câștigi un ban de acolo, dar pierzi multe de-aici. Dacă familia nu e cu tine, nu e bine”, spune femeia.
Tudora nu se deosebește cu nimic de restul comunelor din Botoșani. Mai toate sunt părăsite de tineri, dar asta nu arată banalitatea fenomenului, ci gravitatea lui.
Migrația continuă, românii care se întorc sunt din ce în ce mai puțini
Un raport realizat anul trecut de către Organizația Națiunilor Unite arată că România este pe locul doi în topul mondial al migrației, după Siria, țară măcinată în ultimii șase ani de un război civil. Ultimele estimări ale autorităților de la București spun că numărul românilor care au plecat în străinătate a depășit anul acesta patru milioane.
Iar numărul banilor trimiși în țară de migranți a scăzut, urmărind două linii de logică socială. În primul rând a fost criza, iar în al doilea rând a mai intervenit ceva: cu cât oamenii stau mai mult în străinătate, cu atât legăturile cu țara de origine devin mai slabe. Ei se îndepărtează tot mai mult de problemele celor de acasă. Ideea că stai în străinătate și aduni bani pentru a te întoarce acasă este una tot mai slab vehiculată.
Românii se îndepărtează tot mai mult. De țară și de satul românesc!
