Ciprian Porumbescu s-a născut la 14 octombrie, 1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu.
Din cauza sărăciei nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă și completă. A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuti, unde conduce corul Societății Culturale „Arboroasa”. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, la festivități, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol și alții, participă și tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistența cu minunatul său cântec la vioară.
Și-a continuat studiile la Viena iar la 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou”, piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei ce aparține lui Vasile Alecsandri și care a avut un succes imens.
Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris cele mai bune piese. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română”, „Balada”, Serenada”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mănăstirii Putna”, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur”, „Odă ostașilor români” și altele.
A compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național ”Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României, „Trei culori”
Mult prea devreme, la doar 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză, Ciprian Porumbescu, se stinge din viață, în casa de la Stupca, sat numit astăzi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său și ai surorii sale, Mărioara, la 6 iulie 1883.
