Muzica folk își are rădăcinile în folclorul american din anii 1930, fiind definită ca „muzica oamenilor de rând”, „folks” iar versurile cântecelor folk sunt caracterizate de o intensă valore poetică.
În România, acest gen muzical va apărea la începutul anilor ’60 și se va bucura de un deosebit succes. Compoziții folk-rock se vor face simțite pe primele apariții discografice ale formației Phoenix iar mai târziu, fenomenul va lua amploare prin „Cenaclul Flacăra” inițiat de poetul Adrian Păunescu. Fenomen extrem de complex, care a ajutat generația de tineret din perioada cenzurii comuniste să perceapă ideea de libertate individuală din gândire și trăire, într-o vreme plină de restricții în materie de literatură și muzică.
„În momentele de delir ideologic, făceam ceea ce făceau, fără mofturi, alte douăzeci de milioane de români, contemporani cu noi: izbeam convingător cu socialismu-n viitor, cu conducătoru-n genialitate și cu poporu-n fericire”, spunea Vali Șerban, cantautor la Cenaclul Flacăra în perioada 1977-1985.
Cenaclul își propunea promovarea tinerelor talente și de acest lucru a profitat alături de mari nume ale muzicii folk românești și Claudia Șerdan, născută la Satu-Mare, care, la numai 14 ani urca pe scena cenaclului „Flacăra” cu chitara în brațe, chitară pe care o primise în dar la vârsta de numai 6 ani și de care nu se mai despărțise. Aceeași chitară cu care la 9 ani câștiga primul premiu la Festivalul National Cântarea României, cu piesa „Gândăcelul” pe versurile Elenei Farago și pe muzica micuței Claudia Şerdan de atunci. Aceeași chitară care îi va fi prietenă pentru tot restul vieții și cu care Claudia la vârsta de numai 10 ani debuta în cenaclul „Cetatea.”
După succesul de pe scena lui Adrian Păunescu însă, pentru Claudia a urmat o perioadă în care va cânta des cu Octavian Bud la numeroase festivaluri din întreaga Românie. Crescând, ajutată și îndrumată de profesorul Sorin Berindei, a abordat diverse genuri de muzică, preluând piese din repertoriul artiștilor italieni Anna Oxa, Antonella Ruggero, Mina sau Gianna Nannini. Aceaste experiențe i-au adus un mare succes Claudiei și va fi tot mai des invitată în numeroase concerte, pe aceleași scene cu mari nume din muzica româneasca precum Gil Dobrică, Ovidiu Komornic, Aurelian Temișan, Mihaela Runceanu și mulți alții.
În 1997, Claudia își ia chitara și lasă România pentru a-și urma destinul în Italia. Se stabilește la Milano, unde, după o pauză de mai mulți ani în care și-a dedicat timpul familiei sale, în 2011 îl întâlnește pe Max Smeraldi cu care realizează un demo de 10 piese. De atunci, Claudia urcă din nou pe scenele atât din Romania cât și din Italia participând la evenimente importante și domolind dorul din inimile românilor plecați departe, dorul de casă, de țară și de muzica românească!
Artista vine remarcată de importanți muzicieni italieni care își oferă disponibilitatea de a colabora cu ea. De la sfârșitul lui aprile 2014, Claudia Șerdan a început un nou proiect de colaborare cu Vanni Stefanini, muzician italian, născut la Bascapè, o mică localitate în provincia Pavia, la 5 iulie 1951.
Împreună, cei doi vor forma duetul „Transilvanian Duende”, cu care, în aceste zile, vor susține în data de 16 iunie 2017 un concert de muzică folk românească, la Villa Sormani, Via Montebello, 36, din Mariano Comense, localitate din provincia Como, Lombardia, la doi pași de orașul Milano. Evenimentul este organizat cu sprijinul primăriei din localitate, va începe la orele 21.15 și va dura două ore.
Două ore de cântec și trăire românească, în care Claudia va interpreta piese folk românești dar și din repertoriul Mariei Tănase, al lui Anton Pann și cântece populare din Maramureș.
O seară în care cei prezenți vor putea cânta alături de Claudia Șerdan cantautoare sătmăreancă voce și chitară și Vanni Stefanini percuție, melodii de ieri și de azi din iubita noastră muzică românească.
Claudia Șerdan poate fi contactată pe pagina sa de facebook sau pe pagina Transilvanian Duende.
Intarea la spectacolul de vineri seară, 16 iunie, este liberă.
