Consumul excesiv de alcool – o pată neagră pe demnitatea noastră de români!

Un raport dat publicităţii de Organizaţia Mondială a Sănătăţii prezintă topul ţărilor cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitori. Pentru a realiza acest clasament, OMS a inclus în raport date provenind de la 194 de țări, printre care se află și România.

Belarus ocupă primul loc la nivel mondial atunci când vine vorba de consumul de alcool pe cap de locuitor, 17,5 litri de alcool pur, iar pe locul doi este Republica Moldova urmată de Lituania și Rusia. Datele arată că România ocupă al cincilea loc în topul țărilor cu cel mai mare consum de alcool pur pe cap de locuitor. Potrivit OMS, un român bea 14,4 litri de alcool pur pe an.

Cei mai mari băutori în România locuiesc la țară, sunt agricultori cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani și fac parte din gospodării cu puține persoane, sunt în majoritate bărbați și preferă vinul. Cei mai prudenți băutori, în schimb, locuiesc în orașe, lucrează pe cont propriu, au vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani și fac parte din gospodării cu multe persoane, sunt în majoritate femei și preferă băuturile tari.

Acest raport are drept scop atragerea atenției asupra consumului excesiv de alcool care crează dependență și este responsabil de dezvoltarea a peste 200 de afecțiuni, printre care se numără boli de ficat, precum ciroza, dar și cancer. În plus, persoanele care obișnuiesc să bea alcool sunt expuse riscului de a dezvolta tuberculoză și pneumonie.

Cum ne afectează alcoolul?

Alcoolul absorbit în sânge la nivelul stomacului și al intestinului subțire ajunge peste tot în corp și provoacă, asupra diferitelor organe și funcții ale organismului, efecte cu atât mai intense cu cât este mai mare cantitatea ingerată.

Cele mai frecvente complicații somatice determinate de consumul de alcool sunt: gastritele toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza hepatica, polinevrita periferica, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice.

O altă serie de efecte sunt cele deosebit de grave, asupra creierului, sistemului nervos și psihicului. Inițial, și în doze mici se produce un efect stimulator, crește debitul verbal, dispar inhibițiile, crește gradul de iritabilitate nervoasă asupra psihicului. Aceasta mai este numită și faza euforică sau excitantă a consumului. Consumat în doze mai mari însă, alcoolul are efect inhibitor, reacții slabe la stimuli dureroși, capacitate de discernământ slabă, atenție și memorie alterate. Efectele psihologice ale consumului de alcool pot crea impresia depășirii stărilor de teamă și inhibare, poate să facă singurătatea mai suportabilă, pot diminua sentimentele de inferioritate.

Alcoolul produce distrugerea treptată a neuronilor iar asta se observă în timp mai ales de către persoanele consumatoare de alcool în mod frecvent. Această reducere a numărului neuronilor cauzează și reducerea performanțelor creierului, vizibile în scăderea funcției memoriei, apar lacune de memorie, a capacității de gândire, de înțelegere, pierderea simțului critic și a discernământului. Iar consumul abuziv poate provoca, în timp, leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce mai departe pot duce până la convulsii, delirium tremens sau la demență. Dependentul de alcool manifestă o răceală emoțională, o alterare treptată a sentimentelor, indispoziții frecvente și schimbări bruște a opiniilor.

România se află în topul țărilor cu cei mai buni programatori IT din lume, românii sunt recunoscuți ca buni medici și ca agili muncitori peste tot în Europa dar din păcate, consumul excesiv de alcool a fost mereu o pată neagră pe demnitatea și identitatea noastră de români.

 

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Te-ar mai putea interesa

Publicitate
Susține publicația noastră!