Copii români exploatați pentru 2 euro pe zi de italieni. Culeg ciuperci care ajung în magazinele Italiei

Traficul de ciuperci dintre România și Italia, precum și exploatarea minorilor la culesul acestora în pădurile din nordul României, sunt subiectul unui amplu reportaj realizat de cotidianul Corriere della Sera din peninsula italiană. Jurnalista Marta Serafini de la Corriere della Sera a fost la fața locului, acolo unde într-o tabără de romi trăiesc și muncesc, cot la cot cu adulții, copii, unii de vârste chiar foarte mici. Culeg și sortează ciuperci pentru o plată derizorie, ciuperci care apoi iau drumul Italiei unde sunt vândute la restaurante sau în supermarketuri cu un preț mult mai mare.

La 85 de kilometri de Cluj, în nordul României, în Transilvania legendară pe care mulți occidentali o cunosc doar pentru povestea lui Dracula, se află o tabără de romi în mijlocul pădurii. Marta Serafini a fost acolo, la ei și a petrecut momente cotidiene din viața acestor oameni care patru luni pe an culeg hribi și alte ciuperci pentru străinii care îi plătesc cu te miri ce.

«S-au trezit la ora cinci dimineața, apoi toți împreună, inclusiv copiii, au intrat în pădure pentru a merge la căutat ciuperci. Hribi, în special. „Pentru noi ciupercile reprezintă mâncarea săracului dar voi, italienii, sunteți nebuni după așa ceva”. Șase ore continuu prin pădure, cu spinările îndoite, atenți și căutând să găsească locul unde se ascund delicatesele. „Am cules ciuperci de la vârsta de 16 ani și cunosc aceste păduri ca pe buzunarele mele„, explică Monica, 42 de ani. Bocancii i se scufundă în iarbă și noroi. „Trăim în pădure patru luni pe an”, adaugă Marcel, 32 de ani.», scrie jurnalista italiană.

Prin pădure, la cules ciuperci, pentru 2-3 euro pe zi

Monica și Marcel au doi copii, Andrei de 10 ani și Ligia, o fiică mai micuță, care merg cu ei în pădure în fiecare zi. «Suntem romi, romi blestemați, așa ne spun! Găleata de plastic se umple cu greu. A plouat foarte mult în ultimele zile și majoritatea ciupercilor sunt pline de viermi. Marcel are o cicatrice adâncă pe gât, a avut un cancer și a trebuit să se opereze. „Vara trecută, cu ciupercile am câștigat 500 de euro în tot sezonul. Este puțin, dar cel puțin este ceva. Și nu este din furat! Marcel își dorește ca fiii săi să primească o educație „pentru că numai atunci vor avea o slujbă obișnuită și vor învăța o meserie”. În următoarele săptămâni, Andrei și Ligia se vor întoarce la școală, în satul Poieni, la o sută de kilometri spre nord. Dar nu-și doresc asta cu adevărat. „Colegii râd mereu de noi și se distrează pe seama noastră, ne bat și, dacă încercăm să reacționăm, directorul școlii cheamă poliția”, spun ei înainte de a ajunge la ceilalți copii din tabăra improvizată.»

«„Câștigăm în medie 2-3 euro pe kilogram. Astăzi, de exemplu, a fost o zi proastă și în patru ore de lucru am cules doar trei euro”, spun Monica și Marcel. Pentru a rămâne în tabără și a participa la strâns ciuperci, toată lumea trebuie să plătească o cotă parte șefului comunității. Andreea, în vârstă de 17 ani, este însărcinată în a șasea lună, dar asta nu o împiedică să meargă în pădure la cules. Dacă se simte rău, ambulanța nu va ajunge niciodată la timp sus, în munte. „O fată, aici, a sângerat până a murit”, spune ea cu un aer resemnat. Andreea are părul și ochii deschiși la culoare, ca mulți romi care trăiesc în aceste locuri», povestește jurnalista italiancă în materialul său.

Controalele autorităților nu dau rezultat

Săptămâna trecută, poliția a făcut un raid în tabăra romilor din pădure, după ce biroul de protecție a copilului din Cluj a ordonat o inspecție. Dar, înainte ca agenții de poliție să ajungă, copiii s-au ascuns în pădure. „Ei vin să ne ia copiii, dar nu ne oferă o soluție alternativă”. Rezultatul este că situația a rămas neschimbată timp de zece ani. „Nu știu dacă putem vorbi despre abuz, cu siguranță însă, este exploatarea prin muncă a minorilor.”, declară Petru Prigoană, primarul comunei Măguri-Răcătău din județul Cluj, pe teritoriul căreia este amplasată tabăra romilor. „Cetățenii se plâng că romii fură produsele pădurii noastre și au dreptate. Dar ce pot să fac? Și apoi, sunteți voi, italienii. Un italian a încercat să mă corupă pentru a putea intra în traficul cu ciuperci. A venit aici cu teancul de bani în mână, să mă mituiască… ».

Marta Serafini a încercat să vorbească la Cluj cu antreprenorii italieni care exploatează munca cetățenilor romi dar mai ales pe cea a copiilor lor

La aproximativ 40 de kilometri de Cluj, în spatele unei porți protejate de camere de supraveghere video, trei camioane pot fi văzute pregătite de plecare. Se simte mirosul ciupercilor. „Șeful nu este aici, este ocupat”, spun la intrare. La telefon, cu toate acestea, Gianluca Bottacchiari, proprietarul societății „Nova Funghi”, răspunde imediat. „Știți că produsele dumneavoastră sunt colectate de copii în condiții grele de muncă?” întrebăm. „Nu știu, nu am nimic de declarat”, răspunde sec omul de afaceri. Bottacchiari nu este singurul. La Cluj mai este și domnul Tiziano Gramellini, un domn în vârstă din Forlì, care a venit la Cluj de pe vremea lui Ceaușescu, tratează cu intermediarii, cumpără și apoi vinde ciupercile în Italia restaurantelor și supermarketurilor. „Are mașină cu șofer și un inel la mâna dreaptă. E așa, ca un stăpân.”

Fenomenul exploatării prin muncă afectează un număr însemnat de copii în România, însă este greu de monitorizat, având în vedere că folosirea copilului în gospodărie sau la muncă ţine de „normalitatea” mediului rural şi aproape nimeni nu o raportează ca abuz în țara noastră.

România are o legislaţie complexă care să protejeze copiii de exploatare economică şi de munci grele (ratificări ale convenţiilor internaţionale – programul ILO-IPEC, legislaţie naţională cu privire la drepturile copilului şi legislaţie specifică, inclusiv prevederi în Codul Muncii), precum şi un Comitet Naţional Director pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin muncă, dar şi Echipe Intersectoriale Locale, coordonate de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, care au ca atribuţii protejarea copiilor de exploatare economică.

Cu toate acestea, fenomenul rămâne foarte puţin recunoscut şi denunțat.

Anul trecut, Italia a adus din România 1.925.853 de kilograme de hribi care s-au vândut la prețuri de până la 35 de euro pe kilogram

„Un kilogram de hribi proaspeți care provin din România la consumatorul italian ajunge să fie plătit 20-35 de euro”, spune Lorenzo Bazzana, directorul economic de la Coldiretti, cea mai mare asociație pentru agricultori din Italia. Un profit foarte mare, de milioane de euro pe an, pentru afaceriștii italieni care exploatează aceste familii și acești copii din România pe care-i plătesc cu 2-3 euro pe zi. Numai anul trecut, în 2017, în Italia au fost aduse 1.925.853 de kilograme de hribi din România, mai scrie sursa citată.

„Noi știm că ceea ce câștigăm noi din cules este o mizerie, în comparație cu cifrele de afaceri, dar ce putem face?”, spun Elizabeta și Aurel, cei mai în vârstă membrii ai grupului de culegători.

Sursa text și foto: Marta Serafini – Corriere Della Sera

A mai colaborat și Mircea Barbu – NCN Tv Cluj

SUSȚINE PUBLICAȚIA NOASTRĂ

Mai multe articole mai jos

Publicitate
Susține publicația noastră!